orice copil m-ar privi zâmbind
azi nu m-am atins de mâncare
am mușcat cu dinții din mușamaua mesei
și atât
toată casa era plină de jucării
de râsul nepoatelor mele
au venit cu o carte din care mi-au citit
apoi mi-au așezat ceva în păr
mi-au legat eșarfe de mâini
nu știam la ce folosește bucuria lor
m-am simțit ca un pacient
care urmează să intre
într-o operație fără anestezie
dar asta nu m-a speriat
toate operațiile mele au fost fără anestezie
operația a reușit
seara a venit tatăl lor
le-a adus rochițe
fetele s-au îmbrăcat
se priveau în ochi
râdeau amândouă
înclinau în același fel capul
eu nu știu cum râde tatăl meu
tatăl meu nu mi-a cumpărat niciodată o rochiță
și ce dacă?
într-o zi o să-mi cumpăr atât de multe rochițe
încât puse unele peste altele
vor atinge înălțimea unui bloc
râsul lor m-a urmărit
toți anii ăștia
m-am simțit precum un animal
privit prin luneta
unei puști de vânătoare.
până aici îmi pot aminti.
