Pe plajã, în ziuã devreme, se adunaserã pictori din toate colţurile lumii şi aşezaţi în faţa şevaletelor care acoperiserã dunele, ei îmi apãrurã ca o bizarã, anacronicã oştire la pândã. Mergeam în vârful picioarelor, strecurându-mã ca nevãzut printre şiruri sã observ cum capturau pe pânze marea. Era un ceas atât de profund cã trebuia sã te încordezi din rãsputeri sã nu luneci în adâncurile aerului, sã nu te cufunzi pe veci în visul morganelor ape.
Pictau de câtva timp şi mâinile lor se ridicau şi coborau, înfãşurând, desfãşurând culoarea, vâslind-o prin anonimul încã deschis al tabloului. Unii îşi mişcau pensulele cu febrã şi spaimã, de parcã se temeau sã nu-i ajungã din urmã hoarda apocalipticului ceas, alţii – cu liniştea imperialã a celor rãsfãţaţi de iluzia nemuririi; numeroşi erau cei care pictau cu gesture acrobatice, învârtind pensulele în graţioase piruete, ei mai curând se mimau pictând decât pictau, tabloul le putea ieşi oricând ca o scamatorie de geniu, cãci ce e în fond arta decât un joc al orgoliul începând cu: “acum o sã facem ca marea”?
Dar am zãrit şi mâini de o calmã frumuseţe în care pensula se mişca arar, însã atunci când atingeau pânza, se chirceau de durere ca nişte cactuşi, dupã cum am vãzut degete schimonosite şi greoaie în care pensula plutea imponderabil luminând. Erau cu toţii din ce în ce mai atraşi de închipuirea crescutã pe pânze şi deveneau treptat absenţi, ca şi cum nu vâlvãtaia verde a mãrii vii de dinainte, ci un imprevizibil, un intens din chiar interiorul tabloului le sorbea sufletul. Mai era la marginea plãjii cineva cu şevaletul înfipt parcã de-a dreptul în valuri. Lui nu-i pãsa de apele care-i loveau în rãstimpuri pânza, inundându-i culorile pânã la pierdere. El picta continuu, uitându-se numai şi numai la mare, pe tablou nu-şi cobora niciodatã privirea pentru cã ea nu exista.
Dar înserarea se mãrea şi mişcãrile mâinilor se fãceau tot mai nesigure, între degete pensulele licãreau gata sã se stingã şi în curând umbrele înlocuirã rândurile rãrite ale oştirii. Doar orbul picta mai departe, din ce în ce mai departe, şi şevaletul lui apãrea şi dispãrea ca un catarg ori ca un far în întuneric.
– Dar marea, m-a întrerupt cititorul, cum anume pictaserã marea?
– De ce nu te duci sã vezi tablourile cu ochii tãi? l-am întrebat…
Şi vântul îmi spulberã deodatã chipul.
***
Plaja peste care dãdu cititorul se descoperea ca o pãdure de spectre, într-atât semãnau şevaletele uitate, cine mai ştie din ce vremuri, cu nãlucile unor copaci pieriţi de mult. Numai tablourile, prãvãlite în cele mai neaşteptate unghiuri – cum armele, trofeele unei întreceri,în care nimeni n-a învins, mai dãinuie pierdute prin hãţişuri – purtau încã în pânze fãrâme dintr-o aura distrusã.
În lãrgirea treptatã a luminii, i se închegau în faţã peisaje ale ceasului lãsat în urmã de cel care scrisese despre toate: din valul unei pajişti, cai nemişcaţi priveau cu încordare ceva ce se ştersese din tablou; umbre de mâini fluturau din spuma algelor pictate; trupuri îmbrãţişate se rãsfiraserã ca norii, culoarea hainelor, a pielii se desfãcuse într-un vag care din când în când prindea conturul unei strigãri înfricoşate şi cititorul avu atunci senzaţia tulbure cã singure, tablourile îşi chemau stãpânii din nisipuri, tânjind dupã un clar pierdut pe totdeauna.
Mâna care pictase mâna, ochii imaginând ochii cuiva ce împinsese aventura în scorburile depãrtãrii, sunetele paşilor plecând şi revenind la mal din adâncul tabloului, începeau sã-şi rãspundã şi cu cât se uita mai tare, cu atât simţea cã el era cel privit, descompus, repetat obsedant pe pânze, cã nu el, ci tablourile îl cercetau pânã la nimicire. Şi nemaiputând îndura, şi-a repezit cãutãtura dincolo de ele, cãtre mare.
Dar marea, marea nu mai era…şi s-a vãzut din toate pãrţile înconjurat de deşert, iar tablourile pâlpâiau ca nişte halucinaţii în dorul lor ultim.
– Unde e marea? a strigat în miezul risipirii, aici rãsãrind, acolo cufundându-se în orbitele seci ale dunelor.
Numai când îi amuţi glasul, îşi aduse aminte cã totul se petrecea într-o carte şi vrând sã iasã din ea, descoperi confuz cã nu mai avea la cine sã se-ntoarcã.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
