Orice pierdere din lumea vãzutelor poate fi urmatã de un câştig de naturã nevãzutã. Mã gândesc la rolul benefic al naufragiului din romanul lui Daniel Defoe. Pentru Robinson, epava navei pe jumãtate scufundate devine în primã instanţã condiţia dãinuirii sale pe insula necunoscutã. Din ea, eroul îşi ia zilnic unelte, alimente, obiecte ale orientãrii în spaţiu şi timp, etc., dezvoltându-şi treptat o îndemânare extraordinarã în transformarea „trecutului” în material de construcţie a prezentului.
Ceea ce mi se pare mie cã face Robinson, în plan simbolic, este un „recurs la memorie”, dar nu în cheia dorului funebru dupã cele ireversibil pierdute, de-a lungul unei vieţi, ci printr-o explorare, în sens creator, a amintirilor. Aşa cum se aratã în aceastã carte, când omul e pus în situaţia de a nu mai poseda nimic din ce i s-a dat materialiceşte vorbind, are de descoperit virtuţile ascunse în cele trãite de el pânã atunci. Dar pentru ca trecerea dintr-un registru în altul sã poatã avea loc, ocolind paralizia interioarã a cãderii în deznãdejde, mintea naufragiatului trebuie sã se disciplineze.
Întrebãrile, la care Robinson are de rãspuns pentru a pune ordine în haosul gândurilor, privesc motivul dezastrului personal: de ce sã mi se întâmple mie aşa ceva?, apoi modalitatea de supravieţuire în condiţiile date: cum sã rezist? şi în final: mã va salva cineva pânã la urmã? Regãsim în parte aici ceva din sfâşierile lui Iov. Asemenea personajului biblic, Robinson se reazemã pe credinţa sa în Dumnezeu, dar, datã fiind alura lui spiritualã diferitã, aceea de fiu risipitor, eroul lui Defoe are sentimentul acut al vinovãţiilor anterioare, pentru care se crede pedepsit. Totuşi, în cãderea din lume în singurãtate, el întrezãreşte de la început premisa mântuirii. Dumnezeu l-a salvat numai pe el de la moarte, toţi ceilalţi au pierit.
Se ridicã acum problema existenţei sale „în pustie”. Cum poţi trãi deodatã numai cu tine însuţi, când pânã de curând te sprijineai pe de-a întregul de alţii? Atuul lui Robinson este atenţia. El se ridicã pentru a privi în jurul sãu. Vede înãlţându-se pe sfert din valuri corabia eşuatã. Cum este deocamdatã dependent cu totul de trecutul apropiat, Robinson se duce sã constate ce i-a rãmas din naufragiu. Dacã în primele zile se avântã în înnot spre epavã, cântãrind fugitiv eventualele transporturi, în etapa urmãtoare îşi face o plutã pe care sã care la mal treptat şi în chip organizat cele trebuitoare.
Concomitent începe sã exploreze insula descoperindu-i frumuseţea. Un orizont virgin se deschide în faţa lui, un orizont al cãror dimensiuni spirituale nu le-a cercetat niciodatã. Acest orizont pare sã-l plaseze într-un spaţiu nedefinit, atemporal. Pentru a nu-şi pierde reperele, eroul îşi construieşte un adãpost, ţine un calendar cu socoteala zilelor, transformate treptat în ani, scrie un jurnal însemnându-şi impresiile şi faptele cotidiene, cultivã solul şi îmblânzeşte animalele pe insulã. Nu poate întemeia o lume nouã ca Noe, dupã potop, dar începe sã-şi facã încet-încet din sihãstrie un acasã provizoriu.
Totuşi nu înceteazã sã scruteze zarea, în aşteptarea unei corãbii care sã-l salveze, aducându-l înapoi în lume. Aş spune însã cã între timp, cu fiecare clipã, Robinson s-a salvat pe el însuşi prin credinţã, voinţã şi imaginaţie. Când în ţinutul lui ordonat apar canibalii gata sã se ospãteze cu prizonierul sãlbatic, eroul a devenit suficient de tare pentru a intra el însuşi în rolul salvatorului. Fiul risipitor a ajuns prin ascezã protestantã capabil sã-i fie tatã inocentului Vineri.
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
