PREDA: 25 de ani şi cîteva sute de partide

Înaintea notaţiilor în marginea cărţii care este referinţa numărul unu a acestui text, să spun, cu mare plăcere, cîteva vorbe importante: şi anume, despre ce face Baroque Books & Art. Foarte pe scurt: cărţi, dar nu orice fel de cărţi. Ci, nu puţine, nici foarte multe, dar suficiente şi minunate mai ales, cărţi de hîrtie. Cărţi născute, nu mă îndoiesc, dintr-o mare iubire de carte, cărţi cu suflet, cărţi de artă-cărţi făcute cu artă, cu mult bun gust. Cărţi, nu puţine, graţioase. Cărţi cu o identitate (puternică, nu încape discuţie)distinctă şi distinsă.  La fiecare tîrg de carte, în ultimii ani, standul acestei edituri, cochet, robust-rafinat, cald şi îmbietor e imposibil de evitat. Siteul acestei edituri, pe de altă parte, e de vizitat mai des – http://baroquebooks.ro/ „Într-o lume a producţiilor masificate, Baroque Books & Arts oferă un deliciu editorial, volume cu grafică elegantă, pline de subtilitate, ironie şi imaginaţie, care se adresează unui public capabil să preţuiască micile comori din viaţa de zi cu zi.” – aşa spun cei de la Baroque Books & Arts şi, cu fiecare volum, se ţin de cuvînt într-un mod superlativ.

Referinţa numărul unu a acestui text:  Cristian Preda – 25 de ani şi cîteva sute de partide.

Este cea mai recentă carte a cunoscutului europarlamentar, dar şi – înainte de a fi politician ori consilier al politicienilor – un foarte bun politolog, cu o operă de specialitate deja impresionantă care numără peste zece titluri, unul mai incitant decît altul.

ZOOM. Nu în vreuna dintre paginile acestei cărţi, dar inserată în fiecare volum cu acest titlu există o fotografie făcută chiar de autorul cărţii la Breaza. E o poză care sugerează un fel de „punere în abis” pentru tematica şi logica după care este construită această carte. Fotografie este făcută la Breaza şi are o forţă plus o doză bună de umor şi de ironie extraordinare. Aceasta este poza – care poate fi luată, deopotrivă, şi ca un fel de semn de carte, dar şi ca un semn vizual puternic DESPRE ce este această carte:

„Ambiţia volumului e strict documentară. Am recuperat date şi informaţii despre numeroasele organizaţii create în primii ani de după căderea comunismului. Multe riscau să fie uitate. Cine mai știe astăzi ceva despre Alianța Leopardul sau despre Partidul Muncii Birocratice sau despre Partidul Liber Schimbist sau despre Partidul Eroilor Căzuți pentru Libertatea Eroilor Rămaşi în Viaţă Afectaţi de Gloanţele Barbare? Am recuperat, în unele cazuri, detalii picante despre asemenea partide, care au fost, ca și altele, expresia unei mobilizări politice entuziaste, care venea după lungi decenii de «regim de partid monopolist», cum a numit Raymond Aron totalitarismul de stânga, dezvoltat în țările din centrul și estul Europei.” – notează, în argumentul acestei cărţi, Cristian Preda. Este o (auto) aprecieră modestă din partea profesorului de ştiinţe politice fiindcă volumul de faţă este, chiar şi fără voia autorului său, mult mai mult decît atît.

La o privire rapidă, detectăm uşor cîteva dimensiuni inevitabile pe care le implică acest mic, necesar, dens proiect editorial-politologic.          
Întîi, evidenta dimensiune statistică – care e subîntinsă de, cum spunea Cristian Preda, „ambiţia documentară” a cărţii. Apoi, dimensiunea istorică – volumul este unul de istorie recentă, de istorie politică recentă, de istorie a partidelor politice. În al treilea rînd, fie şi implicit, cartea aceasta are şi o dimensiune sociologică – ea „vorbeşte” şi despre cum se agregă formaţiunile politice în România, despre ce valori sînt pretinse pentru a produce comunităţi politice. O dimensiune identitară este, de asemenea, subcutanată acestei cărţi – în două vorbe, „ăştia” sîntem după un sfert de secol de democraţie liberală (sau originală, mai degrabă, după cum, cinic, ne avertiza un fost şef de stat), asta am putut să dăm la nivel de partide politice, aceste entităţi – cu profilul schiţat inclusiv în aceasta carte – au motorizat ultimii 25 de ani politici în România. Pentru multe dintre proiectele politice inventariate în volum, mai ales pentru acelea scoase din uitare cum s-ar zice, cred că funcţionează şi un tip de lectură psihanalitică – de aici şi o altă dimensiune de nişă, care trimite, în cel mai bun caz, la efervescenţă şi la inadecvare. Nu în ultimul rînd, în ţara în care Ion-Luca Caragiale este celebrat, prin vorbe şi prin fapte, în politica de zi cu zi, cartea profesorului Preda are şi o tuşantă şi binevenită dimensiune adecdotică.

Altfel, este de menţionat faptul că acest volum e un bun complement al altor două – împreună, cele trei sînt documente excelente, de primă mînă despre datele şi faptele de istorie politică la zi din România. Cronologic: primul – „Partide şi alegeri în România postcomunistă”; al doilea – „Regimul, partidele şi sistemul politic din România”. Ambele publicat, în urmă cu mai mulţi ani, la editura Nemira de Cristian Preda, primul titlul fiind scris la „patru mîini” (co-autor: Sorina Soare).

În fine, dacă vă veţi întreba cîteva partide am avut, în România, după 1989, e bine să luaţi în seamă avertismentul domnului Preda din studiul introductiv al acestui volum – „aparent banală, întrebarea se vădeşte a avea mai multe răspunsuri”. În plus, odată cu intrarea în vigoare a noii legi de înfiinţare a partidelor politice – taman în această perioadă – e obligatoriu de apreciat că, deşi din 1989 am avut pînă acum, cîteva sute de partide, în scurt timp, vom avea şi mai multe…

BONUS. O selecţie de denumiri ale unor proiecte politice şi, din titulatură chiar, cîteva indicii solide despre umorul românesc, dar şi despre (in)adecvarea politică. Un zîmbet la lectura acestei liste nu e intezis; aş spune că e chiar indicat: Alianța Leopardul • Partidul Muncii Birocratice • Partidul Liber Schimbist • Partidul Eroilor Căzuți pentru Libertatea Eroilor Rămaşi în Viaţă Afectaţi de Gloanţele Barbare • Alianţa Muncitorească „Libertatea“ Anticomunistă şi Antifascistă • Alianţa pentru Mogoşoaia • Alianţa pentru Municipiul Olteniţa PNL + PNŢCD • Alianţa Românească din Zăbala • Mişcarea Producătorilor Agricoli pentru Drepturile Omului • Mişcarea pentru noul Mehedinţi • Mişcarea pentru noul Giurgiu • Partidul Casa Română a Europei Democratice • Partidul Antitotalitarist „Jos Nomenclatura“ • Partidul Democrat al Unităţii Satului Românesc • Partidul Mişcarea Naţională „Scutul Patriei“ • Partidul Naţional al Automobiliştilor • Partidul Particularilor • Partidul Reîntregirii – Opţiunea Daco-latină • Partidul Renaşterii Judeţelor Abuziv Desfiinţate

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *