Inima sus

m-am urcat pe casa

în care tata

bunicul

străbunicul

s-au născut

şi

şi-au trăit viaţa

 

am încălecat-o

aşa cum încaleci un cal

dacă ai vreodată norocul

şi m-am prins cu amândouă mâinile

de coama acoperişului

 

mi-am simţit inima sus

mai sus ca niciodată

încât a trebuit să-nchid ochii

ca să nu ţâşnească prin ei

şi să-mi zboare

 

(din volumul Moartea parafină, ed. Cartea Românească, 2010)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *