Printre fantasme (variantă)

Pe când stăteam scriind printre fantasme,
Visând să le pun vraja în cuvinte,
M-a apucat un dor de lumea vie,
De caldele miresme, de culoare,

Am părăsit iubita bibliotecă,
Am deschis uşa, am ieşit. Afară
Mi-a sfâşiat auzul discordanţa
Şi m-am uitat ca o naufragiată
În jurul meu, neştiind ce se-ntâmplase.

“Ai revenit?”m-a descusut străinul,
Zărindu-mă pierdutã-ntre deşeuri,
Şi când i-am spus ce m-aşteptam să aflu,
A dat din cap şi-a zis: “Locu-i acelaşi
Dar e schimbat acum la-nfăţişare.”

L-am întrebat atunci şi i-am dat nume
De prieteni şi de rude-apropiate
Care mi-erau vecini pe vechea stradă,
Iar omul a zâmbit şi mi-a-ntins mâna:
“Sunt unul dintre ei, nu mai ţii minte?”

Şi a-nceput să depene povestea
Unei ciudate care-ncet furase
Parfumul anotimpurilor, seva
Pădurilor, zborul din stoluri, jocul
Apei sub vânt, iubirea, bucuria
Celor din preajma ei, lăsându-i veştezi,
Doar ca să-nchidă totul într-o carte.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *