Am tot văzut filme inspirate din trecutul nostru comunist… multe foarte bune! Unii spun că ar fi chiar prea multe. Personal, nu cred asta! Până la urmă, sunt un efort în încercarea mereu lipsită de vigoare de reconciliere a societăţii româneşti cu acel trecut. Dar, în România de astăzi, trecutul recent se articulează în tonuri ce merg de la condamnare la nostalgie patetică. Polifonia asta devine aproape ininteligibilă pentru cineva din exterior.
Cum să poată înţelege istoria asta cineva care nu a trăit-o? Se invocă mereu primatul experienţei în faţa oricărei altfel de reconstrucţii… Pentru că nu sunt şanse să se descopere maşina de călătorit în timp, ceea ce se întrevede în viitor este mijlocirea istoriei netrăite. Şi aici intră în scenă povestitorul. Este ceea ce face genial Nae Caranfil în Closer to the Moon. Dar nu este vorba numai despre iluzia adevărului, aşa cum fac multe filme artistice aşa-zis istorice, ci, mai degrabă, avem o afirmaţie frontală despre iluzoriul care există în orice reconstituire.
Povestea este cea a jafului din 1959 de la Banca Naţională, când un grup de foşti membri ai nomenclaturii comuniste fac un act, aparent, lipsit de sens. Documentarul lui Alexandru Solomon, Marele jaf comunist din 2004, nu propune o explicaţie sigură. Cât despre Reconstituirea, filmul lui Virgil Calotescu, din 1960, în care cei care urmau să fie condamnaţi la moarte sunt distribuiţi să-şi joace propriul rol într-un film propagandistic-educativ, este pur şi simplu grotesc.
Nae Caranfil închide cercul cu o explicaţie. Jaful fără sens din 1959 este motivat de revolta unor oameni care înţeleg că viitorul propovăduit de regimul comunist este o înşelătorie imensă. Autorii jafului sunt evrei din nomenclatura comunistă ce fuseseră daţi la o parte… Toată tensiunea se construieşte aici. Fărâme de viaţă şi destin pe care actorii distribuiţi în Closer to the Moon le joacă extraordinar… Ca în orice istorie, povestitorul ştie întotdeauna ce va urma: emoţia, nerăbdarea, aşteptarea cu sufletul la gură sunt calculate atent. Dar dincolo de firul acţiunii, filmul este, în primul rând, o meditaţie despre nevoia noastră de ficţiune, despre condiţia personajelor şi, mai ales, despre cel care le pune în scenă.
Am văzut filmul la cinema… La final, nu am regăsit graba obişnuită pe care spectatorii o au să părăsească sala. Timp de câteva minute, cât s-a derulat genericul pe ecran, toţi am rămas pe scaune şi l-am urmărit… Iar povestea a rămas cu noi. Cred că este lucrul cel mai de preţ… pe care şi-l doreşte orice povestitor!
,,Cum sa poata cineva invoca istoria pe care nu a trait-o,,! Tti aniticomunistii astia inutili de acum, unde erau atunci ca sa invoace? MAI TERMINATI-O CU PENIBILITATILE ASTEA? FAZA CU ANTICOMUNISMUL NU MAI TINE! In cinema cu atat mai putin! Cine sa mai dea bani pe artisti ,,curajosi,, acum, dar artisti ai poporului in acea perioada! O parte dintre ei! Iar cineastii tineri de acum sunt fii nomenclaturistilor de atunci!
Mi se pare ca exista o marturisire care limpezeste misterul.
E cea a doamnei Simina Mezincescu (din lotul Noica-Pillat), pentru o vreme colega de celula cu Monica Sevianu.
Aceasta i-a marturisit ca ei intentionasera sa „fure” un avion, sa fuga in Occident si sa denunte comunismul.
Dar, in acest caz, jaful e de necrezut: in Romania nu se putea face uz de sumele jefuite, caci toata populatia era urmarita, si nu exista posibilitatea spalarii banilor; iar in Occident, banii comunisti erau lipsiti de valoare, insa ei i-ar fi transformat pe jefuitori in delincventi de drept comun, ar caror extradare ar fi putut fi ceruta.
Nu seamana toate acestea cu inscenarea de la Tamadau?
Dupa aceasta cronica sunt si mai frustrat ca acest film nu ruleaza in Iasi. E ridicol – vreau sa dau bani si n-am cui. Am scris celor de la Cinema City si le-am povestit si de celelalte momente cand am fost silit sa vad filmele online (cum ar fi Osage County) si cum n-am putut sa le cumpar popcorn-ul supraevaluat. Poate aude cineva si intelege ca tara nu se opreste la Baneasa 🙂
Si eu care imi faceam griji ca nu il mai gasesc….nici nu am unde. Trist!