Ilf şi Petrov: Amerika

“America fără etaje” lui Ilf şi Petrov este o carte provocatoare şi deconcertantă. În acest vast reportaj scris cu fineţea de observaţie a unui roman picaresc, geniul lui Ilf şi Petrov răzbate la suprafaţă, dincolo de epiderma ideologică a textului. Cronică a lungii călătorii întreprinse cu automobilul de-a lungul Statelor Unite, “ America fără etaje” este încercarea de a a fotografia imaginea complexă şi pluristratificată a unui întreg continent.

“America fără etaje” nu are nimic din încremenirea de mucava a textelor inchizitoriale pe care intelectualii din democraţiile populare le vor redacta, în anii de după 1948, la finele sejurului lor american. Romanul în imagini şi în cuvinte al lui Ilf şi Petrov păstrează, cel puţin până la un punct, savoarea de invenţie ironică şi farmecul irezistibil din dipticul dedicat lui Ostap Bender. Scriitorii care se îmbarcă pe pachebotul “Normandie” sau vizitează fabricile perfecte ale domnului Ford sunt marcaţi de ingenuitatea subversivă care le-a definit şi privirea îndreptată împotriva Uniunii Sovietice.
Spre deosebire de călătoriile- potemkiniadă conduse cu mână de fier de către INTURIST, periplul lui Ilf şi Petrov se deschide către profunzimea umană şi peisagistică a Americii profunde. Descoperirea oraşelor – tentaculare, ( New York sau Chicago) este dublată de revelaţia standardizării umane şi arhitecturale din micile comunităţi. Memorabilă, apariţia domnului Adams, cel care le va fi ghid şi companion în romanul lor american, ţine de punerea în scenă a umorului şi a dialogului inter cultural. “ America fără etaje “ îşi are in mister adams, inginerul pensionar plin de energie şi devoţiune, un avocat entuziast al măreţiei noii republici.

Textul lui Ilf şi Petrov, oricât de seducător şi de dinamic în ritmurile sale, se cere plasat in contextul confruntării imagologice în care Rusia sovietică a lui Stalin se angajează, concomitent cu orchestrarea Marii Terori. Invocarea învăţăturilor lui Stalin este tributul pe care Ilf şi Petrov îl aduc celui fără de care nici o activitate intelectuală nu mai poate fi posibilă. Elogiile aduse tehnicii americane, care învinge elementele şi domesticeşte natura, sunt şi ocazia de a reaminti cititorului sovietic că primul stat al muncitorilor şi ţăranilor are ambiţia nu doar de a ajunge din urmă Statele Unite, dar şi de a întrece performanţele competitorului capitalist. Morala lecţiei dialectice din “America fără etaje” este simplă- lăsată în mâinile celor care exploatează pe muncitori, tehnica nu serveşte decât scopului întăririi ordinii capitaliste.

Democratici şi dechişi, pregătiţi să sară în ajutor, organizaţi şi meticuloşi, americanii din romanul reportaj al lui Ilf şi Petrov sunt captivi în pântecul capitalismului perfecţionat şi inuman în eficacitatea sa industrială. Uzinele lui Ford sau casa electrică în care locuieşte inginerul obsedat de publicitate sunt emblemele acestei lumi care seduce prin mirajul profitului şi adoarme vigilenţa de clasă a muncitorilor. Fericirea accesibilă prin rate este posibilă doar prin atotputernicia reclamelor. Critica marxistă din “ America fără etaje” sună familiar stângii radicale de astăzi . Publicitatea agresivă este un instrument ideal pentru operaţiunea de spălare pe creier a celor care se complac în poziţia de sclavi ai producţiei de masă.

Uniunea Sovietică se conturează, in oglindă, ca antiteza la această ţară care te atrage, dar in care nu ai vrea să trăieşti. Filarmonicile americane sunt văduvite de generosul sprijin de stat disponibil în patria lui Stalin- rapacitatea capitalistă este vizibilă în graba cu care marii artişti ai lumii sunt achiziţionaţi de magnaţii petrolului sau ai untului. Industria cinematografică creatoare de staruri iubite şi de publicul sovietic nu este decât o elaborată mistificare capitalistă, prin intermediul căreia regizorii şi scenariştii sunt reduşi la statutul de unelte ale patronilor inculţi şi obsedaţi de profit. Cinematograful este arma secretă pe care exploatatorii o utilizează spre a strecura în minţile americane otrava lor ideologică.

Către finalul cărţii, romanul picaresc al lui Ilf şi Petrov căpătă rigiditatea lecţiei de învăţământ politic. Păcatele Americii sunt dezvăluite cititorului sovietic, fericit că trăieşte în ţara ce beneficiază de o nouă şi umanistă constituţie stalinistă. Visele intelectualilor progresişti americani, vise inspirate de revoluţia rusă şi de stalinism, sunt irealizabile în această republică ce practică o formă de democraţie mercantilă şi falsă. Libertăţile accesibile cetăţenilor americani sunt, în realitate, subminate prin natura regimului politic.

Structura determină suprastructura: politica americană este dominată de voinţa capitalului. Ford şi ceilalţi ca el, iar nu milioanele de oameni ai muncii, modelează viitorul republicii. Prin contrast, democraţia sovietică apare ca o încununare a geniului uman.

“ America fără etaje” rămâne, după decenii, un text în care libertatea notaţiilor cotidiene şi insurgenţa ironiei coexistă cu logica implacabilă a propagandei. Reportajul lui Ilf şi Petrov este o depoziţie esenţială pentru înţelegerea condiţiei intelectuale sovietice în stalinism. Amestecul de inventivitate şi de conformism este un semn al vremurilor însele.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *