„ Ciuma lui Caragea”. Un text inedit al lui Vlad Georgescu despre cutremurul din martie 1977 şi regimul Ceauşescu

Vlad Georgescu este una dintre vocile fără de care istoria libertăţii în România nu ar putea fi scrisă. Intelectual public critic, animat de pasiunea moderaţiei, fidel codului de valori al tradiţiei, Vlad Georgescu propune, prin textele sale din exil, o analiză sistematica şi vizionară a comunismului românesc. Director al secţiei româneşti de la “ Radio Free Europe”, el adaugă luptei radiofonice vigoare şi patos.

Textul inedit publicat astăzi, text descoperit de cercetătorul Felician Velimirovici, ca urmare a unei investigaţii în arhivele CNSAS, face parte din această serie de filipice gândite de Vlad Georgescu. Semnificaţia lui este cu atât mai importantă cu cât el este provocat de cutremurul din 4 martie 1977 . Un cutremur de care se leagă debutul celei mai teribile campanii de demolări şi devastări. Vizionar, Vlad Georgescu ştie să citească în prezent semnele viitorului. Invocând necesitatea intăririi Bucureştiului, Nicolae Ceauşescu va iniţia un proces al cărui scop final este eliminarea memoriei istorice a României înseşi. Textul lui Vlad Georgescu este un reper esenţial în acest dosar al tiraniei şi acţiunii ei destructive.
Textul a ajuns în Occident (din câte ştim, prin intermediul matematicianului disident Mihai Botez) şi a fost citit la „Europa Libera”. A urmat arestarea si anchetarea istoricului, eliberat si lăsat să plece din Romania, in urma interventiei profesorului Zbigniew Brzezinski, in acea perioada consilier pentru securitatea naţională (National Security Advisor) al preşedintelui Jimmy Carter.

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost un moment crucial în istoria regimului comunist din România. Nicolae Ceausescu şi camarila sa au incercat (şi, în parte, au izbutit) să manipuleze propagandistic starea de şoc şi suferinţă pentru a-şi consolida imaginea de „salvatori ai neamului în clipe de restriste”. În fapt, Ceausescu a profitat constant de urgiile naturii (inundaţii, cutremur) pentru a-şi fortifica propriul cult. Este de notat tonul dur al scrisorii-pamflet semnate de Vlad Georgescu, cunoscut în genere prin calmul judecăţilor sale ştiinţifice. Istoricul înţelesese, înaintea multora, nu doar natura tot mai iraţională a sistemului, dar si efectele cataclismice ale unui delirant cult al personalităţii, fundamentul, alături de ubicuitatea Securităţii, al stalinismului naţional din România. Este de menţionat că acest text a fost scris în aceeasi perioadă în care Paul Goma trimitea celebra sa scrisoare către Pavel Kohout în care îşi exprima solidaritatea cu Carta 77. Tot în 1977 se năştea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din Romania. În august 1977, avea loc greva anti-comunistă a muncitorilor mineri din Valea Jiului.


Ciuma lui Caragea – de Vlad Georgescu

Şi vodă Caragea şi Ştefan Lăcustă înaintea lui au rămas în istorie ca domni ai calamităţilor. Pe Caragea, lumea îl ştie graţie ciumii care i-a împuţinat ţara. Un mare flagel la o domnie de numai şase ani. Din 1970, în doar şapte, ne-au bântuit trei mari flagele, două potopuri şi un cutremur. Nu-i prea mult pentru o singură domnie?

Ai spus că blocurile s-au dărâmat pentru că foştii proprietari capitalişti le-au înălţat fără grijă. Nici în aceste clipe nu poţi uita ideologia, nu renunţi la lupta de clasă. Dar blocul dela Lizeanu, dar poşta din Plevnei, dar blocul din Militari, dar centrul de calcul, toate abia construite, tot din vina proprietarilor s-au dărâmat? Dar zecile de blocuri noi, fisurate, evacuate, tot din vina proprietarilor stau să se prăbuşească?

Blocul din Militari a fost ridicat după indicaţiile tale preţioase. Trebuia să fie blocul model al noului mod de a construi: cu piloni şi ziduri mai subţiri, cu fier şi beton mai economisit. Ce s-ar fi întâmplat dacă cutremurul ar fi lovit peste câţiva ani, când Bucureștiul ar fi fost plin de blocuri ca cel din Militari?

Radioul ne-a dat ştiri despre catastrofă abea după trei ore. A trebuit să aflăm despre ce se petrece de la posturi străine, dela Europa Liberă, iar cand au început să vorbească nu vorbeau şi nu te arătau decât pe tine. Noi voiam să ştim ce se întâmplă, unde ne sînt fraţii şi prietenii, dar aflam doar cât de eroic se comportă activiştii, cât de minunat ştie să se descurce partidul, cât de îmbărbătaţi sînt cetăţenii că ai venit să vezi ce nu mai era de văzut. Te-am privit din nou dând indicaţii. Platitudini. De pildă, să se înceapă demolările de sus în jos. Îţi crezi oamenii atât de înapoiaţi incât să fi început de la mijloc? Te ascultau toţi, ingineri, arhitecţi, constructori, îşi luau notiţe, aplecaţi din spate. De ce nu-i laşi să-şi facă meseria singuri, ca buni meseriaşi ce sunt, fără atâta amestec amatorist?
Aseară, un mare actor recita la televizor poezia „Ciocarlia anunţă zorile”. O poezie din cele noi, patriotardă, falsă. Zorile nu vin dintr-acolo. Nu vin de unde le arăţi. Destinul se întoarce contra strâmbătăţii şi incompetenţei.


Pământul s-a scuturat pentru a spune că a venit vremea să se întoarcă fila. Desleagă-ne de opreliştile care ne încătuşează. Îngăduie energiei neamului să clocotească la lumină. Ia-ne activiştii de pe grumaz. Opreşte discriminările şi apartheidul înlăuntrul aceluiaşi popor. Încetează a ne împărţi în cetăţeni de diferite clase, în membrii de partid de diferite categorii, în membri de partid şi în paria. Lasă-ne pe toţi să ne bucurăm de lumină. Uneşte neamul. Adu-ţi aminte de ‘68. Mai poţi?

Vodă Caragea a rămas în istorie prin ciuma care i-a împuţinat ţara. Un altul, înaintea sa, a rămas prin lăcuste. Domnia Ta vei rămâne prin două potopuri şi-un cutremur. Domnul cataclismelor, cum nu a fost altul în istoria românilor. Două potopuri şi-un cutremur. E mult pentru o singură domnie. Te sbaţi să intri în legendă. Atunci opreşte-te şi întoarce-te. Te vom urma căci schimbarea domnilor, bucuria nebunilor. Iar de nu poţi, fă ca meşterul Manole: zideşte-ţi domniţa, lipeşte-ţi aripi de șiță și sări. Va rămâne pe urmă-ţi, cel puţin o fântână!

6 martie 1977, București.

3 Comentarii

  1. ma bucur sa vad entuziasmul generat de redescoperirea acestui text savuros.

  2. Vladimir Tismăneanu Vladimir Tismaneanu says:

    Foarte pertinent comentariu. Nu intervin decat pentru a mentiona ca Mihai Botez a fost, dupa stiinta mea,legatura lui VG cu staff-ul Ambasadei SUA. Indeosebi dupa arestarea lui VG, matematicianul disident a fost cel care ii informa pe Harry G. Barnes si pe alti diplomati despre ce se stia in legatura cu cel intemnitat. Ca orice informatie, trebuie evident verificata. Ar merita sa discutati cu dl Tom Simmons. Ganduri bune.

  3. Remarcabilă această readucerea aminte a istoricului, disidentului şi apoi a uneia dintre cele mai deosebite voci de la departamentul românesc de la Europa liberă. Vlad Georgescu a fost una dintre minţile strălucite care ar fi putut da disidenţei româneşti o consistenţă aparte. Este suficient să citim Programul mişcării disidente din România, scris în 1977, pentru a ne da seama de acest lucru. Din păcate, deşi interesant, articolul conţine nişte inexactităţi. Textul, în fapt pamfletul, „Ciuma lui Caragea” nu este un text inedit. El a fost publicat iniţial în lucrarea Politică şi istorie. Cazul comuniştilor români 1944-1977, Jon Dumitru Verlag, Munchen, 1983, pp. 124-125. Din informatiile aflate in dosarele lui Vlad Georgescu de la CNSAS (Fond Penal, Fond Informativ, Fond SIE) reiese ca Ciuma lui Caragea, alături de alte două texte, Programul mişcării disidente… şi manuscrisul lucrării Politică şi istorie… au fost predate spre trimitere în străinătate ambasadorului american Harry Barnes la 28 martie 1977. (Vlad Georgescu miza, de asemenea, pe sprijinul lui Mircea Eliade în a face publice aceste texte (ACNSAS, Fond Penal, dos. 38, vol. 1, f. 40). Tocmai acest lucru a dus, la 29 martie 1977, la arestarea şi începerea urmăririi penale împotriva lui Vlad Georgescu pentru infracţiunea de „trădare prin transmitere de secrete, prev. de art. 157 al 1 CP” (ACNSAS, Fond Penal, dos. 38, vol. 1, f. 2).Până în acest moment, nu am gasit nicio sursa care să indice vreo legătură între Mihai Botez si transmiterea în străinătate a acestui text.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *