care încheie ordinea alfabetică propusă și în celelalte tonalități, deci nicidecum valorică de vreme ce marile valori nu se compară, este cel din opera rusă, Rusia deci. Subliniez că basul rus are ceva cu totul deosebit, ce nu se întâlnește la alții, sugerând parcă profunzimea atemporalității, întinderea stepei anistorice în […]
Cartea lui Cristian Vasile este o nouă contribuţie la un dosar esenţial al istoriei intelectuale sub comunism: relaţia dintre cercetarea umanistă şi comanda de partid se află în centrul acestei investigaţii solide, întemeiate pe un vast material de arhivă. Precis, sobru, memorabil, scrisul lui Cristian Vasile luminează epoca dejistă şi […]
Atunci când am început acest proiect de cercetare am pornit de la premisa că există foarte puţine lucrări care să trateze global şi documentat cercetarea ştiinţifică umanistă în România comunistă. Aveam în vedere îndeosebi centrele de cercetări socio-umane ale Academiei sub guvernarea Gheorghiu-Dej. Cercetarea mea era cumva strict contemporană cu […]
Mai întâi o precizare legată de sintagma „ştiinţe uman(ist)e“ şi asocierea ei cu ştiinţele sociale. Înainte de 1989 au apărut lucrări generale de bilanţ (la 15 ani, la 20 de ani etc. „de la Eliberare“ care includeau şi cercetarea ştiinţifică, oferind detalii în special despre cadrul instituţional şi progresele ştiinţifice […]
În ceea ce ne priveşte, am pornit de la o definire mai largă a ştiinţelor umaniste apropiată de cea oferită de Jean-François Dortier (Ştiinţele umaniste. O panoramă a cunoaşterii, trad. Mărgărita Vavi Petrescu, Editura Ştiinţelor Sociale şi Politice, Bucureşti, 2006, p. 7), care nu face o distincţie rigidă între ştiinţele […]
De ce o astfel de temă? Revenind la premisele acestei cercetări, trebuie să spun că, în fapt, la momentul 2015 – când am început documentarea aprofundată a temei – nu exista o monografie care să valorifice diversitatea surselor istorice declasificate după 1989 şi mai ales după revoluţia arhivistică din anii […]
Cititorii deja au aflat despre postul canadian de radio cu muzică clasică în care ascultărorul e pus să îndure, între piesele muzicale, sfaturi practice pentru a trăi mai bine. Poate că nu aș fi atacat din nou subiectul dacă astăzi n-aș fi avut parte de o scurtă cuvântare – desigur […]
Khufu și mama lui: constructorii de piramide Egiptul a fost primul regat african consemnat de istorie, unul în care instituția regală reflecta o viață în care totul depindea de Nil și de soare. Orașele și satele sale erau presărate pe firul fluviului care făcea solul roditor. Soarele care străbătea […]
Nabucodonosor, regina lui și târfa Babilonului În 612 î.Hr., armatele dușmanilor Asiriei au încercuit orașul Ninive, ținându-l pe regele Sinsharishkun, fiul lui Assurbanipal, prizonier în orașul sortit pieirii. Cei 12 kilometri de ziduri au fost întăriți, porțile cele largi au fost îngustate, dar însăși mărimea acestei capitale mondiale o făcea […]
Monarhii tropicale: regii din Haiti și din Brazilia João se aflase multă vreme pe tron în locul mamei sale nebune, regina Maria, o isterică habotnică, bântuită de diavol și tratată în zadar de „medicul nebun“ al lui George al III-lea, Willis. Adevăratul dușman al lui João era soția lui spaniolă, […]
