Cea mai recentă traducere a Ludmilei Ulițkaia în limba română a apărut anul acesta la editura Humanitas Fiction. Cartea cuprinde 11 povestiri, împărțite în două capitole: Prietenele (patru povestiri) și Trupul Sufletului (șapte povestiri). Fiecare capitol cuprinde în plus câte un text ntroductiv cu subttitlul În loc de prefață. […]
oricât de sinceră, disperată uneori, în marea operă nu e ascultată de Atotputernicul din motive care ne scapă, generând însă cu atât mai mult dramatism. Evident este intenția compozitorului, concretizată în arii sublime. Desdemona se roagă Fecioarei parcă presimțind că urmează să fie victima geloziei tembele a lui Otello. Marguerite […]
Am avut, cu ani în urmă, într-un avion, o experienţă care mi-a adus aminte de celebra fabulă a lui La Fontaine Le Renard et la Cigogne: vulpea o invită pe barză la masă şi îi oferă mâncarea într-o farfurie plată, nepotrivită ciocului berzei. Aceasta, ca să se revanşeze, o invită […]
Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) vă invită joi, 4 decembrie, ora 13, la vernisajul expoziției „Duşmance ale poporului”, la sediul MNIR din Calea Victoriei nr. 12, Bucureşti. Vor lua cuvântul: Ovidiu Țentea, manager al Muzeului Național de Istorie a României, Ana Blandiana, președinte al Fundației Academia […]
În acest volum am pornit de la premisa că un număr însemnat de documente de arhivă nu a fost încă valorificat. Scopul acestui volum este acela de a încerca să surprindă procesul de impunere a unei noi culturi în domenii precum literatura, teatrul, artele plastice, muzica, cinematografia, învăţământul. Ne‑am propus […]
Acest gen de documente inedite ale propagandei – folosit în lucrare – coroborat cu alte surse poate suplini măcar în parte atât carenţa de informaţie, cât şi greutăţile de a reconstitui trecutul semnalate de Nicolae Manolescu la dezbaterea Literatura română în timpul comunismului din anul 2004: „Foarte multe din lucrurile […]
De ce sunt importante documentele Secţiei de Propagandă şi Agitaţie? Imediat după cucerirea puterii politice de către comuniştii români s a pus şi problema creării unei culturi de tip nou, superior, ca parte componentă a orânduirii sociale impuse de Moscova. Deşi discursul oficial insista că această nouă cultură este creată […]
Secţia Propagandă şi Agitaţie a cunoscut mai multe denumiri şi transformări până în 1989; la un anumit moment, Sectorul de Literatură şi Artă, subordonat Secţiei, a devenit Secţia de Literatură şi Artă. La mijlocul anilor 1950, s‑a înfiinţat şi Secţia de Ştiinţă şi Cultură care a ieşit, pentru un an, […]
Prin decizia comuniştilor români se prelua modelul sovietic al statului‑propagandă, numai că, spre deosebire de alte ţări sovietizate ale Europei Centrale şi de Est, unde reţelele Agitprop-ului reuşiseră să penetreze şi să influenţeze mai multe medii sociale încă din perioada interbelică, în România trebuia înfrântă o reticenţă combinată cu o […]
sau, mai elegant, conflictul armat, atât de dorit de mulți lideri, cu nenumărați morți, hibrid sau nu, în mod paradoxal a lăsat din trecut și ceva … frumos, în compozițiile unor genii care au resimțit răul belicos, nefiind politicieni. Să începem cu Bellum Sacrum, imnul gregorian al cruciaților, impunător dar […]
