Acest gen de documente inedite ale propagandei – folosit în lucrare – coroborat cu alte surse poate suplini măcar în parte atât carenţa de informaţie, cât şi greutăţile de a reconstitui trecutul semnalate de Nicolae Manolescu la dezbaterea Literatura română în timpul comunismului din anul 2004: „Foarte multe din lucrurile […]
De ce sunt importante documentele Secţiei de Propagandă şi Agitaţie? Imediat după cucerirea puterii politice de către comuniştii români s a pus şi problema creării unei culturi de tip nou, superior, ca parte componentă a orânduirii sociale impuse de Moscova. Deşi discursul oficial insista că această nouă cultură este creată […]
Secţia Propagandă şi Agitaţie a cunoscut mai multe denumiri şi transformări până în 1989; la un anumit moment, Sectorul de Literatură şi Artă, subordonat Secţiei, a devenit Secţia de Literatură şi Artă. La mijlocul anilor 1950, s‑a înfiinţat şi Secţia de Ştiinţă şi Cultură care a ieşit, pentru un an, […]
Prin decizia comuniştilor români se prelua modelul sovietic al statului‑propagandă, numai că, spre deosebire de alte ţări sovietizate ale Europei Centrale şi de Est, unde reţelele Agitprop-ului reuşiseră să penetreze şi să influenţeze mai multe medii sociale încă din perioada interbelică, în România trebuia înfrântă o reticenţă combinată cu o […]
sau, mai elegant, conflictul armat, atât de dorit de mulți lideri, cu nenumărați morți, hibrid sau nu, în mod paradoxal a lăsat din trecut și ceva … frumos, în compozițiile unor genii care au resimțit răul belicos, nefiind politicieni. Să începem cu Bellum Sacrum, imnul gregorian al cruciaților, impunător dar […]
Săptămâna viitoare, luni, 3 noiembrie, debutează cea de-a XV-a ediție a Bucharest Jewish Film Festival. Timp de patru zile, până pe data de 6 noiembrie, publicul are ocazia de a lua parte la o serie diversă de evenimente: de la proiecții de filme, la concerte și expoziții – toate, la ARCUB | Sala Mare […]
1.Deschiderea: 2.Ioan STANOMIR: 3.Mihai MACI: 4.Teodor BACONSCHI: 5.Virgiliu TÂRĂU: 6.Armand GOȘU: 7.Dorin DOBRINCU: 8.Concluzii:
atât de invocat în afacerile belicoase recente și nu numai, este un simbol în marea muzică, nu neapărat distrugător. De exemplu, aflăm de la „specialistul” Don Basilio o anume structură deloc de neglijat: o calomnie clasică începe precum un venticello. Apoi crește încât la apogeu e come un colpo di […]
primește expresii muzicale deosebite la marii compozitori. Poate fi un sentiment împărtășit precum în cazul lui Don Ottavio, dependent Dalla sau pace. Cam naiv, dar aria e sublimă. Tot pacea poate limpezi o situație aparent neclară în cazul lui Figaro, aducând calmul: Pace, pace mio dolce tesoro. Dar poate fi […]
nu apar des în marea muzică. Fereastra poate fi un punct „strategic” pentru marii îndrăgostiți de sex masculin. Il Barbiere… a lui Rossini începe cu o serenadă sub fereastra celei dorite, fără prea mare succes. Dar, fără îndoială că suprema chemare o exprimă Don Giovanni cu o sensibilitate fără seamăn: […]
