Nu, nu este nicidecum vreo sectă a admiratorilor sopranei (s-ar numi eventual netrebkani sau netrebkini sau netrebkoduli…), ci, dimpotrivă, e categoria celor care, neavând o treabă mai bună de făcut dar plini de ifos civil (pseudo)intelectual își afișează trăirile neputincioase față de marea cântăreață și nu doar față de ea. […]
Așa cum subliniam și cu altă ocazie, trecută deci, penetrarea noului an aduce cu sine o serie de urări ale liderilor mai mari sau mai mărunței. Indiferent de dimensiunea sorcovitorului, printre numeroasele bunătăți și „bunătățuri”, ca să plagiez o reclamă cam ineptă lexical, suntem asigurați că vor continua cele mai […]
Dacă în cunoscutul roman al lui Dumas, părea să fi avut loc o clarificare a lucrurilor lăsate în suspensie de cei trei muschetari, chiar și după douăzeci de ani, în Europa de azi, după entuziasmul solemn al aniversării unui sfert de secol de la căderea așa-zisei cortine de fier și […]
Subsecventele însemnări nu se vor nicidecum a fi o apologie a militarismului, ci una a realismului. Așa cum subliniam și cu altă ocazie scrisă, de vreme ce nu protestele și lupta pentru pace (iată ce sintagmă aiurită…) duc la încheierea unui conflict armat numit și război, ci aranjamentele politice, înseamnă […]
Am crescut în cultul admirației necondiționate față de valorile artei lirice interpretative, a instrumentiștilor de excepție, a compozitorilor de geniu. Așa cum subliniam și în interviul acordat prezentei publicații, am convingerea că singura artă în care nu poți „fenta” niciodată (în timp ce în oricare alta poți să o faci […]
Chiar și Dincolo, printre umbre, Părintele Patriei era cu totul diferit de ceilalți; era altfel; în vânzoleala nenumăratelor spirite mărunte fără pondere, aura sa avea o anume transparență diafană a Larilor, înaintând calm și cu imperială maiestate spre mine. Avea calmul unei anume omnisciențe și omnipotențe pe care doar cel […]
Luna cadourilor înseamnă aproape implicit și luna sărbătorilor (de iarnă); darurile pot fi, ca proveniență, de la feluriți moși, inexistenți în fapt, de la mai tineri donatori cu ambiții suficient de vădite (ambire înseamnă în latină a da târcoale electoratului spre a-l îmbrobodi, aici putându-se înțelege și alesul sau aleasa… […]
Nu trebuie să fii lingvist ca să constați că recurența răcnetului colectiv demisia!!! plasează în ultimele două decenii și mai bine, sau mai rău, termenul în fondul principal de cuvinte al limbii române, de unde până în 89 era de neimaginat, dară-mi-te de auzit; cert nu era nici gândit […]
Efectiv pare că nu putem rezista iureșului reformist de neoprit în ţara noastră; dar se dovedește încă o dată că, dacă tradiţia e frumoasă, preluarea, adică maimuţăreala, poate fi distrugătoare; căci, cam asta răzbate din realitatea și înţelesul unor termeni. Ne întoarcem desigur la neiertătoarea latină, dacă nu de alta, […]
Subiectul e atât de important, de caracteristic spațiului carpato-danubiano- pontic, încât mă văd silit să nu abordez de data aceasta nici o pildă romană în limba latină, mai ales că fondul nostru (presupus) traco-geto-scyto-daco-zalmoxiano-burebistan s-ar putea revolta, inutil desigur, pentru că nu am avea după ce să-l recunoaștem; asta, în […]
