1. Numele iniţial al lui Amos Oz a fost Amos Klausner. „Oz” e numele pe care cel mai faimos scriitor isrealian contemporan şi l-a luat după ce, la 15 ani, a părăsit Ierusalimul şi s-a instalat, pentru trei decenii, în kibuţul Hulda. În ebraică, „oz” înseamnă „îndrăzneală”. Interesant: unchiul tatălui lui Amos Oz, Yosef Klausner, a candidat, în 1948, la prşeedinţia Israelului, în faţa lui Chaim Weizmann.
2. S-a născut la 4 mai 1939. În 1965 i se publică primul volum – o carte de povestiri, „Acolo unde urlă şacalii” (Artzot Ha’tan). În 2004, Amos Oz a fost laureat al Premiului “Ovidius” de la Constanţa. Opera sa este tradusă în peste 40 de limbi, iar numele său este, în ultimii ani, invocat tot mai insistent atunci cînd este vorba despre Premiul Nobel. Despre această distincţie, Amos Oz a spus cîndva – “Mi-am luat partea de premii şi vă asigur că n-o să mor nefericit dacă nu primesc Nobelul.”
3. „Mă fac fericit familia şi munca mea. Mă trezesc dimineaţa la ora 5 şi merg să mă plimb prin deşert – fac câte o plimbare matinală prin deşert în fiecare zi. Apoi beau o ceaşcă de cafea, mă aşez la birou şi muncesc pentru câteva ore. Asta e viaţa mea.” & “Mă ridic din pat în fiecare dimineaţă, foarte devreme, cum vă spuneam, şi mă bucur că sunt în viaţă. Fiecare zi e un cadou şi în fiecare zi le sunt recunoscător răsăritului, ciripitului păsărilor, vântului care se plimbă prin copaci şi luminii. “ (interviu, ziarul Adevarul, 2010)
4. Iniţial, în limba română, cărţile sale au apărut la editura Univers. Apoi, la editura Polirom. În ultimii ani, la editura Humanitas există o serie de autor dedicată lui Amos Oz. Aici puteţi consulta cărţile apărute la editura Polirom – http://www.polirom.ro/catalog/autori/oz-amos/ . Iar aici, pe cele disponibile la editura Humanitas – http://www.humanitas.ro/amos-oz
5. Despre România, în 2004, Amos Oz: “Pentru mine, Romania nu e o tara straina, cum ar fi, sa zicem, Islanda. Exista o familiaritate. Nu-mi sunt straine melodiile, dansurile, costumele traditionale. Am vazut versiuni diferite, transilvanene, basarabene, bucovinene, am fost acolo si am mai vazut aceste traditii. Imi sunt familiare chiar si sunetele limbii romane pentru ca, atunci cand eram copil, cam 10% din populatia Israelului vorbea romaneste. Un mare cotidian de care-mi aduc aminte se numea Viata noastra. Imi mai amintesc acest ziar. La radio si la restaurante, pe strazi, in cafenele, auzeai de multe ori romaneste. Astfel ca pana si limba de baza a oamenilor din Romania imi e familiara. Calatorind in aceste zile prin micile sate de la poalele muntilor Carpati, ma gandeam ca, cine stie, unii dintre stramosii mei au trait acolo multe secole. Intr-un fel, spiritul lor mai este in aceste locuri…”
6. Profilul său de pe Jewish Virtual Library menţionează că în 2005, Amos Oz a fost desemnat, la o iniţiativă a Yediot Ahronoth, cel de-al 41 evreu faimos din toate timpurile. Detalii despre Amos Oz pot fi găsite la această adresă – http://www.jewishvirtuallibrary.org/jsource/biography/oz.html
7. Au fost realizate trei ecranizări după romanele lui Amos Oz: Michael Sheli (după Soțul meu, Michael) în 1976, Kufsa Sh’hora(după Cutia Neagră) în 1994 și The Little Traitor (după Pantera din subterane) în 2007.
8. Fiica lui Amos Oz are acelaşi prenume ca şi mama sa, cea despre care a scris pagini memorabile şi sfîşietoare în “Rime despre viaţă şi moarte” – Fania. Fania Mussman a fost numele mamei lui Amos Oz, Fania Oz-Salberger se numeşte fiica lui Amos Os. Împreună cu fiica sa, de altfel, marele scriitor israelian a publicat cea mai recentă carte a sa, “Jews and Words” – în curs de traducere şi în limba română.
9. Amos Oz, “Poveste despre dragoste şi întuneric”: “Iubirea tuturor pentru toţi – poate că ar trebui să lăsăm asta în seama lui Isus. Iubirea e cu totul altceva. Nu are nimic de-a face cu generozitatea, cu îndurarea. Dimpotrivă. Iubirea este un amestec ciudat de contrarii, o îmbinare de egoism extrem şi dăruire deplină. Un paradox! În plus, iubirea, toată lumea vorbeşte întotdeauna de iubire, iubire, dar iubirea nu e ceva ce alegi, ci te molipseşti de ea ca de o boală, eşti prins de ea ca într-o nenorocire. Aşadar, ce anume alegem? Între ce şi ce trebuie să aleagă oamenii în fiecare minut al zilei? Generozitate şi meschinărie. Orice copil o ştie, şi totuşi răutatea nu se mai isprăveşte. Cum se poate explica asta? Se pare că ni se trage de la mărul pe care l-am mâncat atunci: am mâncat un măr otrăvit.”
10. Amos Oz: “Viata m-a invatat ca singurul mod de a mentine frumusetea, perfectiunea unui vis este sa nu incerci niciodata sa-l implinesti. Odata implinit, visul se uzeaza putin, pe la margini, tinde sa devina gri si capata gustul dezamagirii.”
