87.Poeziua de duminică
Ești pe-aci cea mai Agigea, când la palmen-n- că un Palmen iei să-ți gângure iar din sâmbure în răspăr ca un măr.
Ești pe-aci cea mai Agigea, când la palmen-n- că un Palmen iei să-ți gângure iar din sâmbure în răspăr ca un măr.
În această dimineață nebună după citit pe plăcuțe de frână, așteptând verdele sau, și mai rău de-atât, în coloană, numele tău, m-aș angaja ca mecanic, în cazul cel mai puțin fericit, la garajul Bibliotecii, în care se schimnicea și azi-noapte-Alexandria, din Zimnicea.
Noaptea, ce pasăre bobul de mazăre e la piciorul meu când ai zborul numai c-un geamăt mai plin de freamăt și doar c-un dram de loc la geam?
Faci ca Biblia bună Riblja Čorba,-n gene de sirene, când călcâiul pui, întâiul jos, cu zile,-al lui Ahile?
Vremea să se Bea- strice, de aceea, puneți mâine, ante- meridian, Dante- la neagră la sol, să mă dai de Gaulle, c-am vrut pe Khayam Vuia să te am.
Mai faci în obraz, când tragi din Gauloises, gropiță cu pui de leoaică, nu-i așa, pentru creș- întinații-n greș- cento pe Martiri- lor ca trandafirii?!