-Mihai Eminescu Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi și nouă toate; Ce e rău și ce e bine Tu te-ntreabă și socoate; Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz […]
Fiecare lucru poartă în sine însuși măsura sa. De aceea e o caracteristică a omului inteligent și de bună-credință că, formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, în scurt : espresia celor cugetate va fi adecuată cu materialul cugetat. Asta […]
„Eminescu nu e o floare rară, desfăcută aproape prin miracol dintr-o sămânţă adusă din întâmplare pe solul Daciei de suflarea vânturilor apusene: este un astru ţâşnit din adâncurile cerurilor din Răsărit, ca mărturie despre o civilizaţie tânără şi nouă, dar înrădăcinată într-un trecut de veche cultură şi de severă tradiţie. […]
După o săptămână cu nopți de lună plină (nu pline!), mi se pare de mare actualitate citirea știrii ciudate despre boala somnului de care suferă un procent al populației dintr-o regiune a Kazahstanului. Se pare că, din motive medicale și/sau spirituale necunoscute, oamenii locului sunt cuprinși de o ciudată comă, […]
Ioana Bot şi Cătălin Cioabă îngrijesc, la editua Humanitas, o cochetă ediţie a poemelor lui Mihai Eminescu mai puţin cunoscute marelui public. Cartea se numeşte „Mihai Eminescu: Versuri din manuscrise” şi include peste 90 de poeme ale „poetului naţional”. humanitas.ro: „Multe, foarte multe dintre versurile eminesciene postume ne-au rămas până […]
Domnilor Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Cornel Ungureanu, Al. Cistelecan, Ioan Holban, Mircea A. Diaconu Dragi Profesori și membri ai juriului de la Botoșani, Sunteți cei de la care am învățat, în deceniile din urmă, poezie. Am învățat cum să o recunoaștem; și am învățat cum să vorbim despre […]
[Plecând de la jenanta decernare a premiului Eminescu lui Gabriel Chifu (la insistențele lui Nicolae Manolescu, președinte al juriului)] Începând din 15 ianuarie, Gabriel Chifu este egalul lui Mircea Ivănescu. Și, cum scrisul lui Mircea Ivănescu, după Al. Cistelecan, este una dintre cele câteva experiențe fundamentale ale poeziei române, rezultă […]
Vreme trece, vreme vine, Toate-s vechi şi nouă toate; Ce e rău şi ce e bine Tu te-ntreabă şi socoate; Nu spera şi nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămâi la toate rece. Multe trec pe dinainte, În auz ne sună […]
Am procedat, în cartea mea despre Eminescu (Eminescu. Trei eseuri, 2011), la recitirea poeziei eminesciene din trei puncte de vedere cât se poate de diferite: primul eseu examinează relaţia dintre poezia lui Eminescu şi reprezentarea poetului despre existenţă; al doilea e un exerciţiu de poetici comparate, urmărind modalităţile de textualizare […]
Masca lui Eminescu nu este efigia grotescă cioplită de pontifii miturilor naţionale, mai vechi sau mai noi. Chipul lui Eminescu nu este cel deformat de paginile comentariilor şcolare. Umbra lui Eminescu,la 125 de ani de la moarte, este umbra Poetului-fragilă şi neliniştită, misterioasă şi muzicală, gnostică şi cristalină. Numai poetul […]
