Ceas de taină

Mi-am adus aminte de o dimineaţă de demult, când fiind singură la mormântul tatei, în cimitirul răcoros-văratec, şedeam tristă, cu merindele aduse pentru pomană. Nu găsisem nici un preot să facă o slujbă şi să le binecuvânteze, aleile erau pustii şi pentru o clipă am trăit senzaţia unei adânci părăsiri. […]

by · 15 mai 2013 · 0 comments · Agora, Punktul critic