Al doilea roman din “Border Trilogy”, “The Crossing” este o călătorie dus și întors pentru care trecerea unei frontiere (crossing) nu-i decât determinanta interpretativă prin care Cormac McCarthy începe descifrarea gesturilor, intențiilor, (poate chiar) a consecințelor pe care ni le oferim într-un du-te vino a căror inevitabilitate o numim viață. […]
– Cartea e cam ferfeliiță – nici nu știu cum de o am – și-mi amintește de vremea când citeam oricând, orice și oriunde chiar și la lumina lanternei… Coperțile sunt aproape intacte totuși, sugestiv ilustrate, siluete masculine proectate pe fundal întunecat, negru chiar, “Fedore” din anii ’30 și bineînțeles […]
-…De socialism victorios, de comunism înecat în propria-i ideologie, de refulări revoluționare, de confuzii politice, de căderi bankare, de războaie cu sau fără clarificări, de invazie informațională, de survolări superficiale – ale climei, ale atmosferei (poluate, evident!) ale greșelilor ecologice – și, ca “iceing on the cake” de pandemie – […]
Obloanele trase sună cam de modă veche, ușile cu gratii sau fără, ar fi parcă mai corect spus, stau închise de o bună bucată de vreme așa ca o demonstrație de prudență excesivă ori un experiment, un exercițiu de consolidare a unei intenții – bună, rea – dar intenție. Bunica […]
“Castelul tău de gheaţă l-am cunoscut gândire”scrie Ion Barbu într-una din poeziile sale (Umanizare) –şi cu toată splendoarea metaforei simt dezamăgirea matematicianului pentru care lucidul (matematic) a încorsetat pentru o vreme posibilitate interpretării. Castel fiind gândirea ar implica o terifică rezistenţă la tot ce eventual ar fi strigare din afară, […]
Wild Bill’s este un restaurant, un saloon, chiar în inima Banff-ului, un „Legendary Saloon” după cum subliniază firma şi cum suntem total neavizaţi, adică habar n-vem de importanţa sublinierilor prin partea locului ne-am decis să intrăm, împinşi de foame, evident, dar mai ales de plictiseala unui alt big nacsau altceva […]
Aș fi vrut să scriu demult despre cartea aceasta a Gabrielei Negreanu de care m-a legat o prietenie de gând, de formație, de cuvântul scris – ea fiind aceea care a impus publicarea volumului meu de povestiri “A plouat cu Iguane”(1980) după ce Mircea Sântimbreanu a blocat romanul câștigător al […]
Îl ascult destul de des pe Ryan Bingham: *“When I die Lord won’t you put my soul up on a train/ Won’t you send it southbound Give it a cool blues-man name…” Nu sună frumos? Frumosul acela greu de descifrat, vorba lui Nicăpetre: “Hai, mă Puiule, mă provoci mereu și […]
“…the chance of no return” zice Chris Rea și eu nu sunt sigură că nu are dreptate, îl ascult și imaginile curg în ritmul melodiei… pare uneori un “river of no return”… eh, sigur, ca și cum întoarcerea ar fi posibilă, a “river”-ului vreau să zic! Bunica avea nişte cutii […]
Eh, nu se întâmplă nimic, nimic nou, vreau să zic: toate bune și frumoase, Hollywood “style” – vezi Oscarul de aseară (duminică 4 martie) – ori nu chiar în opoziție, la fel de confuz receptate, întâmplări zilnice adunate de peste tot globul și aranjate avantajos interpretativ așa ca să rămânem […]
