Şi poate că nu putem scrie despre fericire decât din clipa în care am părăsit domeniul de certitudine al luminii: seninătatea care ni se păruse eternă a devenit, graţie îndepărtării, un peisaj sepia ce se topeşte în pasta nostalgiei. Căci exilul în care păşim, o dată cu dorul şi cu […]
Una dintre imaginile memorabile din “ Vorbeşte, memorie” este aceea a a” paşaportului Nansen”- în textura decolorată a documentului care îi însoţeşte pe cei care nu mai o au o ţară, se află închisă drama destinului lui Vladimir Nabokov. Căci “paşaportul nansen” este stigmatul cu care istoria îi înseamnă pe […]
1.Virgil Ierunca a fost una dintre marile voci ale exilului românesc. s-a născut la 16 august 1920 la Lădeşti (Vâlcea). A făcut studii liceale la Râmnicu-Vâlcea şi la Liceul „Spiru Haret” din Bucureşti. Obţine licenţa în litere şi filozofie la Universitatea din Bucureşti. Paralel cu studiile universitare, este redactor la […]
1. În 2016, într-un format cu totul special, la editura Humanitas a fost lansată seria de autor „Matei Călinescu”, pariul editurii fiind acela de a publica integrala operei marelui eseist până în 2022. Cadența cu care au fost publicate până acum cărțile din această serie de autor este impresionantă și lăudabilă. Până […]
« Alteritate și identitate: Nadine Gordimer în Africa de Sud post-apartheid », semnată de Maria-Luiza Caraivan, este o carte intrigantă, ce ne poartă într-o parte de lume cu totul necunoscută, incitantă, atractivă și violentă în același timp : Africa de Sud. Luiza Caraivan este doctor în filologie din anul 2010, cu teza Nadine […]
Lui Mircea Mihăieș Titlul și dedicația Nostos (în greaca veche) – „întoarcere acasă”, căreia îi corespunde drept parangon* cuvântul nostalgie (din : „nostos”, întoarcere, revenire + „aluos”, suferință). *Termen literar, inexistent în DEX, împrumutat aici din franceză (cf. http://blog.legardemots.fr/post/2011/03/14/Parangon), cu sensul: „model prin excelemță, demn de a fi imitat” ; […]
„Să scrii astăzi despre răbdare poate lăsa impresia unei prezumţii fără margini. Rătăcirile şi confuzia lumii în care trăim – tot mai străină de valorile sufleteşti – par să ne condamne împrăştierii. Pentru mulţi europeni a fi religios azi a devenit un semn de slăbiciune, dat fiind că pierderea reperelor […]
În 1948, atunci când emigraţia democratică românească începea să–şi constituie propria sa reţea de instituţii de instituţii care să fie oglindirea patriei pierdute, exilul paşoptist acţiona ca reperul istoric inevitabil. După un secol, o altă generaţie de români era obligată, de aceeaşi putere opresivă rusă, acum travestită sovietic, să abandoneze […]
În panteonul paşoptist, Dumitru Brătianu stă în umbra statuii fratelui său mai mic. Canonizarea lui I. C. Brătianu a însemnat progresiva lui eclipsă. Evocarea sa este invariabil legată de clipele în care romantismul politic muntean se exprimă, hiperbolic, în anii revoluţiei şi ai exilului. Triumful lui Ion C. Brătianu este […]
“ Priveşte-i pe arlechini”este ultimul suspin al lui Nabokov, un text în care obsesiile fondatoare ale operei sale revin, spre a-l mai bântui încă o dată. De la exil şi identitatea fracturată a intelectualului până la demonul parodic care îi locuieşte ficţiunile, totul este prins aici, ca într-o magnifică, barocă […]
