„Există o singură formă de deghizare, suţine Rafael, cea mai comodă, cu care să-i înşeli, dar să-i şi respecţi pe cei din jur: cea de-a te înfăţişa dinaintea lor cu o distorsiune. Cu un handicap. Ca şi cum ai avea un handicap. Nu e vorba de cel fizic, să sperăm, […]
În a treia şi ultima parte a Septologiei sale („Un nume nou”, Septologie VI-VII), recent tradusă în limba română, Fosse continuă meditaţiile despre identitate, artă, iubire şi credinţă din primele două părţi ale seriei. „Un nou nume” se încheie, simbolic, în cronologia zilelor biblice, într-o zi de duminică. Textele sale, […]
Scrisă între „Întâmplări în irealitatea imediată” și „Vizuina luminată”, „Inimi cicatrizate” are și rolul a de face, realist şi cronologic, trecerea de la text straniu la unul oniric. Înainte de a ști de boala sa (tuberculoza osoasă), Blecher a scris „Intâmplările…”, ca o prefigurare a condiţiei ce avea să îi […]
„Era acum ceva cert: lumea avea un aspect comun al ei în mijlocul căreia căzusem ca o eroare (…). Toate lucrurile, toți oamenii erau închiși în trista și mica lor obligație de a fi exacți, nimic alta decât exacți; în zadar aș fi putut să cred că într-un vas erau […]
„După ce-ai citit zece mii de cărți, nu te poți opri să nu te-ntrebi: unde-a fost viața mea în tot acest timp? Ai înghițit de-a valma viețile altora, mereu cu o dimensiune în minus față de lumea în care exiști, oricât de uimitoare tururi de forță artistică ar fi ele. […]
„Viaţa mea a fost deplină pentru că am trăit intens cele trei lumi sau regnuri: realitatea (oare cu ghilimele?), visul şi literatura. Tot mai mult mă bate gândul că am ratat-o însă pe cea copleşitor importantă, cea de la confluenţa celor trei: (…) contiguitatea cu cealaltă viaţă.”(„Şapte ani stranii. Jurnal […]
„Cu excepţia câtorva pagini care mi-au lăsat cicatrice adânci şi urâte pe piele, n-am scris niciodată din toate puterile mele, fiindcă am vrut să supravieţuiesc, să am o viaţă. Mi-am protejat corpul şi mintea de mine însumi, aşa cum şerpii au ţesuturi de protecţie la interiorul pungilor cu venin. Vârfurile […]
Jurnalul se află în centrul scrisului lui Cărtărescu, dat fiind faptul că la el scrie constant, de la vârsta de 17 ani. Din jurnal se ramifică toate celelalte scrieri ale sale, el însuși considerându-se, în mod esenţial, un scriitor de jurnal. Penultimul jurnal al lui Mircea Cărtărescu, (“Un om care […]
“să-ţi duci zilele în câteva sute de metri pătraţi şi să ştii, să nu ai nicio îndoială că tot ce se mai poate întâmpla e să mori, eventual să te mai chinuie încă o boală, dar să ştii că singurul lucru important care ţi se poate întâmpla e să nu […]
„Toată realitatea este la dispoziția mea cu condiția s-o aspir profund și s-o expir în acelaşi moment, fără planuri și fără iluzii.” („Viziuna luminată”, 1937, Max Blecher) Realitatea imediată brutală, naturalistă, dictată de universul bolii de care suferea, devine pentru Max Blecher la fel de stranie ca cea a somnului. […]
