În strădania sa de a fi cât mai fidel Divinității, prin ceea ce va fi Vulgata, Eusebius Hieronymus, Sfântul Ieronim al culturii, realizează ceea ce am putea numi categoria biblică de largă recurență, adică formulări care vor depăși în timp sursa; evident în latină. Dintre acestea poate cea mai dramatică e Abyssus abyssum invocat al cărei înțeles traducătorul l-a simțit pe propria piele: întâi acuzat de ai săi că se dă cu evreii (avea un dascăl iudeu care îl învăța ebraica în taină, noaptea), apoi suspectat de localnicii veterotestamentari că, prin traducere, le subminează credința. Cultural judecând am spune că o stupiditate o chema pe cealaltă. Trebuie să amintesc însă și frumoasa traducere din original în română a Părintelui de pie amintire, Gala Galaction: O genune o cheamă pe alta. Am amintit toate acestea pentru că evident viețuim în vremuri abisale, de genune dacă vreți; întâi ale corpului prin în curând învechita dar viguroasa pandemie. Există însă și o stare abisală pe care nu pare să o rezolve vreun vaccin, fiind vorba de chemările succesive ale unei pandemii mintale tot mai insistente și evident dirijate de cineva (la plural), amintind de profunda sintagmă „din puțul gândirii”. Cu câțiva ani în urmă, atrăgeam atenția asupra faptului că nu e exclus să urmeze într-un viitor o reformă drastică, brutală, întreprinsă adică de brute, a literaturii române, mult mai gravă decât castrarea verbală; iar aceasta pentru că sinonime mai avem în română, chiar dacă nu toate perfecte, însă autori sinonimi NU. Se va termina cu Țiganiada, Rondelul țiganilor, La țigănci, Vasile Porojan, și alte și altele.
Tot mai insistent se cere dincolo de ocean, nu la general dar suficient de periculos individual, eliminarea din programa universitară a operei (implicit a autorului) lui Wiliam Shakespeare; din motive care nu au nimic cu literatura. Există și contrări dar nu suficient de convingătoare. Deci genunea coloristică e urmată de cea „literară”. Ceea ce este grav în această imbecilitate e faptul că provine de la intelectuali, de la universitari și în nici un caz de la indivizi de rând ocupați cu probleme mai serioase cum ar fi asaltarea Capitoliului și aceea însă regizată nu tocmai impecabil. Dar, cum Psalmistul atrăgea atenția asupra succesiunii abisale, evident că și la noi asistăm deja la cavalcada interdicțiilor penibile, după cum arătam recent. Veghetorii discriminării la noi sunt aproximativ în umbră dar tot mai eficienți. Rău e că nu se protestează, căci instituțiile abilitate se tem să-și piardă retribuțiile grase; așa au fost obișnuite. Astfel se explică faptul că odinioară, în cadrul unei ședințe nu tocmai solemne a academiei, s-a decis că „da, limba română e de origine slavă”, pe linie stalinistă; pentru ca apoi aceiași să se mire, chipurile a proasta, când se perindau „pe dincolo” (nu în Infern) că limba română era încadrată la catedrele de limbi slave ale universităților occidentale. Aceeași mirare de copil tâmp când li se spunea că „sunteți țigani de vreme ce spuneți că Țiganiada e epopeea poporului român”.
Dacă rostogolirea abisală va continua – și nu sunt semne că inventivii intelectuali, mai precis cei incapabili de altceva, ar renunța – vom avea mari probleme începând cu minorii Țării. Cum să-i înveți că Păcală e un personaj simpatic? Un mincinos, manglitor, fără o profesie certă. Dar ce vor face și germanicii cu Till Eulenspiegel, alt mincinos, hoțoman. Revenind la noi, amintesc existența unui joc de cărți pentru copii, în perioada comunistă, numit Păcălici. Inadmisibil… Ce ne facem cu pupăza din tei? Azi furi o zburătoare sălbatică, mâine un curcan, iar dacă pleci dincolo – o lebădă, chiar de unde nu sunt. Probleme vor fi și cu Scufița Roșie; cum să spinteci animalul întemeietor ca s-o extragi pe bunică? Mai bine să moară de Covid, iar asociațiile de protecție a lupilor, chiar unde nu există canide, vor fi satisfăcute (cu fonduri europene).
Rostogolirea abisală nu ține cont de nimic în dorința-i de afirmare, probându-și stupiditatea superlativă. Destul de recent i s-au adus acuze divei Anna Netrebko pentru că în Aida de la Salzburg (spectacol prepandemic desigur) soprana era machiată cu… negru; sărmana Aida nu era nicidecum discriminată coloristic, fiind o sclavă etiopiană, dar încercarea circarilor probează că în mod cert inițiatorii nu știau ce și cine este Aida; o soluție pentru inculți și scandalagii ar fi confundarea cu Cio-Cio-San, mai ales că în acest caz Aida nu ar trebui colorată nici cu galben, machiajul nipon fiind cu alb. Se vehiculează că întregul circ al genunilor care se cheamă una pe alta, al genunilor mintale adică, întunecate, ar porni de la o intelectualitate de stânga. Fals: prostia și ticăloșia nu au direcție, nici stânga, nici dreapta, nici sus, nici jos (chiar abisale fiind și întunecate); doar o sălbatică dorință de afirmare și o tot mai incontestabilă întindere; tot mai periculoasă, căci, avertizează Cato, „prostul își arată deîndată mânia”. Mai bine, spune același înțelept roman, ar fi să nu ai dea-a face cu proștii. Dar, așa cum ne învață Psalmistul „o genune o cheamă pe alta”, iar cum scrie Tacitus lumea se învârte în cerc; cam imoral. Dacă urmărim cu atenție fenomenul atât la noi cât și aiurea, vom constata că fundalul îl constituie impostura, cei care se pricep la toate indiferent de (pre)gătire. Ajungem astfel inevitabil să acceptăm că abisalii, fie ei unii universitari transatlantici sau europeni, mediatici, scriitori și jurnaliști et alii eiusdem farinae, confirmă și că impostura imposturam invocat. Cum altfel de vreme ce impostura însemna și odinioară impostură, adică înșelătorie.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
