În lume au rămas 5.000 de leoparzi. Statistic, existau mai mulţi oameni îmbrăcaţi cu haine făcute din blana lor. Uncia se ascundea în masivele centrale, din Pamirul afgan până în Tibetul Oriental, din Munţii Altai până în Himalaya. Aria de răspândire corespundea hărţii de escapade istorice a Asiei Centrale. Expansiunea Imperiului Mongol, raidurile smintite ale baronului Ungern‑Sternberg, călătoriile călugărilor nestorieni prin Serindia, eforturile sovietice de la periferiile URSS, campaniile arheologice ale lui Paul Peillot în Turkestan, toate aceste mişcări acopereau cartografia leopardului. Oamenii se comportaseră acolo ca nişte fiare sălbatice extrem de destoinice. Munier patrulase vreme de patru ani pe hotarul oriental al zonei. Şansele de a zări o umbră într‑un spaţiu mare cât un sfert din Eurasia rămâneau minime. Mai bine s‑ar fi specializat camaradul meu în portrete de oameni – o meserie de viitor. Un miliard şi jumătate de chinezi contra 5.000 de leoparzi: băiatul ăsta îşi complicase viaţa.
Sylvain Tesson (n. 1972) este geograf, jurnalist şi scriitor. Membru al Societăţii Exploratorilor Francezi, îşi împarte viaţa între expediţii, scris şi realizarea de documentare de aventură. De acelaşi autor, la Editura Polirom au mai apărut Axa lupului. Din Siberia pînă în India pe urmele evadaţilor din gulag (2014) şi Berezina. Pe urmele lui Napoleon într‑o motocicletă cu ataş (2020). Leopardul zăpezilor a fost distins cu Premiul Renaudot pe anul 2019.
