MUSICA PURITAS DOMINICA ( Ritorna… , In quali eccessi… , Arrival of the Queen of Sheba)

Deși se afirmă – cu savant aplomb adesea – că marile dureri sunt mute, iată că adevărata muzică probează contrariul, prin Haendel și Mozart spre exemplu, generând capodopere ale așteptării îndurerate. Durerea Rodelindei are totuși ceva care ne spune că până la urmă va fi bine, suspiciune care se împlinește tocmai în finalul ariei când el apare pe neașteptate; firesc, de vreme ce ea i se adresează in absentia cu sfâșietoarea chemare Ritorna, caro mio. Interpretarea oferită de Dorothea Röschmann te lasă însă… mut. 

Mult mai îndurerată și fără sorți de izbândă e Elvira, tragismul ei fiind accentuat de faptul că, deși știe cu cine a avut de luptat, îi cere Atotputernicului per lui pieta. Inutilă speranță desigur căci,  după atâta iubire nepermis împrăștiată, Giovanni ajunge în Infern. O interpretare de excepție prin forța dramatică, la Glyndbourne: Kate Royal, cu adevărat… regală. 

O împlinire de-a dreptul triumfală însă a așteptării o redă iarăși Haendel în oratoriul Solomon; veterotestamentarul personaj are parte de sosirea doritei Regine; atât de grandios totul încât de data aceasta cuvintele sunt efectiv de prisos, deci inexistente. De reținut că este fragmentul devenit hit din întreaga compoziție.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *