Claudiu Van se-ndepãrta pe strada cenuşie. Burniţa rece îl fãcuse sã îşi îndese pe sub pãlãrie pãrul vâlvoi şi sã-şi ridice gulerul la hainã. În toiul nopţilor din urmã, îi trimisese Flaviei mesaje pe e-mail, solicitându-i o-ntâlnire de urgenţã, dar nu primise de la ea niciun rãspuns. Pânã şi poza de pe facebook dispãruse.
Brusc îi trecu prin gând s-o caute în parc, la ceasurile dup-amiezii, deşi era puţin probabil ca ea sã iasã pe aşa o vreme. Goliţi de frunze, pomii negri îşi întindeau scheleticele ramuri ca nişte cerşetori lihniţi. Pe lacul verde-ntunecat, se bãlãceau câteva pãsãri, însã, jur-împrejur pe mal, nu mai putu zãri pe nimeni. Era singur, închis în aşteptarea neprevãzutului care-ncepuse sã îi dea viaţa peste cap. Ştia cã fata nu avea sã vinã, dar se afla în câmpul ei magnetic şi îi era cumva de-ajuns. Ar fi dorit sã-i punã, teoretic, o groazã de-ntrebãri şi totuşi, dacã ea s-ar fi arãtat în parc, el n-ar fi izbutit sã îi explice de ce-i ceruse-atât de imperios s-o vadã. I-ar fi vorbit poate de noua lui trãire – o nemaiîncercatã libertate de-a se supune altcuiva, de bunãvoie. I-ar fi destãinuit pânã la capãt cã pentru el aceastã servitute era în fond intrarea-n aventurã.
Când tocmai pãrãsea grãdina, pe jumãtate întristat, simţi cã cineva-l bate pe umãr. Se-ntoarse tresãrind. În faţa lui, pe-alee, rãsãrise Flavia, în pelerinã sidefie, cu cizme-nalte liliachii. Pãrul ei ud sclipea în ploaie… ochii violeţi pãreau imenşi. Cum el tãcea privind-o ca pe-o fantasmã a târziului de toamnã, fata îl apucã de braţ şi-l luã cu ea-napoi în parc.
─ Ai terminat jurnalul? îl întrebã înfriguratã:
─ Nu încã, replicã din nou surprins.
─ Crezi cã ar merita sã fie publicat?
─ Parcã spuneai cã nu ţii la opinia mea, se mirã şi mai mult Claudiu Van.
─ M-am rãzgândit, îi replicã, ştergându-şi faţa udã cu eşarfa.
Era în ea un neastâmpãr care trezi din amorţire peisajul. Un stol de cormorani trecu prin aer vâjâind.
─ Cât am parcurs şi sunt cam pe la mijloc, gãsesc cã textul este captivant, ar putea chiar sã fie un best-seller, se-aprinse el deodatã la obraz.
Flavia îl cercetã cu luare-aminte.
─ Eşti sigur cã nu-ţi zboarã gândul la mine, cea din parc, atunci când mã citeşti? Dacã nu mã-ntâlneai aici, poate erai mai critic.
Claudiu Van se zãpãci.
─ Uite ce îţi propun, zâmbi ea cu-nţeles, sã publici sub numele tãu jurnalul.
─ De ce?
─ Ca sã îţi iei o minimã distanţã.
─ Aş fi un impostor s-accept una ca asta! se-mpotrivi el derutat. De ce nu îţi alegi un pseudonim?
─ Ca sã nu micşorez surpriza celor, pe care îi croieşti în fel şi chip, se amuzase Flavia fãcând o piruetã sub un stejar pleşuv. Tu eşti maestrul şi-ţi va creşte faima, dacã te-ncumeţi sã arunci pe piaţã “un text model”. Eu voi rãmâne anonima. Oricum pe mine nu mã cheamã Flavia Cus decât în scris, iar personajele reale nu au cum sã se recunoascã în cele-nfãţişate în jurnal.
─ Ce vrei sã spui? se minunã Claudiu Van.
─ Mi-am luat destule precauţii ca sã nu bãnuiascã nimeni cã ce-am compus e-o confesiune.
─ Şi care ţi-e adevãratul nume? o descusu tot mai curios.
Fata se-ntoarse cãtre el c-un zâmbet larg şi-i înnodã fularul de la gât.
─ N-ai grijã, nu mã deconspir, rosti dupã un timp, oprindu-se pe malul lacului posomorât.
“Se joacã iar cu mine”, gândi el circumspect.
─ Dar Flavia Van cum ar suna? propuse ea-ntr-o doarã. M-ai prezenta ca pe o rudã din provincie, pe care o încurajezi sã debuteze la oraş…
─ Aşa am împãrţi-mpreunã gloria, admise el pufnind în râs.
(va urma)
Monica Pillat
MONICA PILLAT – Nepoata poetului Ion Pillat, fiica lui Dinu şi a Corneliei Pillat, născută la 8 octombrie 1947, la Bucureşti. Membră a Uniunii Scriitorilor, la secţia poezie. Absolventă a Facultăţii de limbi germanice, secţia engleză-română (1970). Doctorat în literatura comparată (1978). Profesor în domeniul literaturii engleze şi americane, la Catedra de limbi străine a Institutului Pedagogic din Bucureşti (1970-1972) şi apoi la Catedra de literatură engleză a Facultăţii de limbi străine, Universitatea Bucureşti (1973-2005). Poezie: Corăbii, Ed. Cartea Românească, 1970; Imaginaţia ecoului, Ed. Cartea Româneascã 1981; Pluralul ca o veghe, Ed. Eminescu 1989; Sentinţe suspendate, Ed. Albatros, 1998; Dorul de rai, Ed. Universalia 2005; Duet în alb, Ed. Humanitas, 2016, Întredeschideri, antologie liricã 1970-2019, Ed. Baroque Books & Arts. Proză: Cei 13 şi misterul, Ed. Tineretului 1968 (premiată de Uniunea Scriitorilor); Corabia Timpului, Ed. Ion Creangă 1976 (ed. a II-a în Poveşti din lumea jumãtãţilor de zâmbet, Ed. Universalia 2004; ed. a III-a, Ed. Humanitas, 2013); Drumul spre Emaus, Ed. Vremea 2002; Invitaţie la vis, Ed. Humanitas, 2014, Croitorul de cãrţi, Ed. Baroque Books & Arts, 2019; Dansul memoriei, Ed. Baroque Books & Arts, 2020, Ceasuri de demult, Ed. Baroque Books & Arts, 2021, Bunicul meu fãrã mormânt, Ed. Humanitas, 2022. Cãrţi-dialog: Ioana Celibidache, o mãtuşã de poveste, Ed. Humanitas, 2011; Povestind despre atunci, carte-dialog cu Barbu Cioculescu, Ed. Humanitas, 2012; Dincolo de aşteptare, carte-dialog cu Radu Ciobanu, Ed. Eikon, 2016. Imaginaţia speranţei, carte-dialog cu Vasile Bãnescu, Ed. Eikon, 2018. Critică literară: Modernitatea nuvelei fantastice a lui E.A.Poe teză de doctorat, TUB, Bucureşti 1983. Ieşirea din contur, studii de literatură engleză, americană şi română, Ed. Eminescu, 1985; Cultura ca interior, studii de cultură şi literatură engleză şi română, Ed. Vremea, Bucureşti 2001; Redemption through Art – Studies in Medieval English Literature, Ed. Universalia, Bucureşti 2003. Volume în colaborare: Intelectuali la cratiţă, Ed. Humanitas, 2011, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2014, Casele vieţilor noastre, Ed. Humanitas, 2013, Cartea simţurilor, Ed. Humanitas, 2015, Cartea despre communism, Ed. Humanitas, 2015, Cartea prietenilor imaginari, Ed. Humanitas, 2015, Bucureştiul meu,, 2016, Cum sã fii fericit în România, Ed. Humanitas, 2017, Mistere, ciudãţenii şi uimiri, Ed. Humanitas, 2019, Amintiri de la Humanitas, Ed. Humanitas, 2020. Traduceri: Poezii din lb. franceză de Elena Văcărescu, Scrieri alese, Ed. Minerva 1975; Poezii din lb. franceză de Iulia Haşdeu, Scrieri alese, Ed. Minerva, 1988; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză Margaret Drabble, Drumul strălucitor, Ed. RAO, 1999; (în colaborare cu N. Săulescu) din lb. engleză, Rose Tremain, Restauraţia, Ed. RAO, 1997; Virginia Woolf, Eseuri alese. Arta lecturii, Portrete în oglindă, RAO, 2007 şi 2008. Îngrijiri de ediţii: Dinu Pillat, Tinereţe ciudată, ed. a II-a, (incluzând Jurnalul unui adolescent şi Moartea cotidiană), Ed. Minerva, 1984; Radu Şerban, Înmiresmatele prăpăstii, Ed. Paralela 45, 2005; Maria Pillat-Brateş, Pictură şi reverie/Painting and Reverie, album, îngrijit în colaborare cu Doina Uricariu, Ed. Universalia 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Fata cocorilor, Ed. Vremea, 2006; Pia Pillat Edwards, Zbor spre libertate. Scrieri din exil (ed. a II-a), Ed. Vremea, 2007; Biruinţa unei iubiri. Dinu şi Nelli Pillat, Ed. Humanitas, 2008; Sufletul nu cunoaşte distanţele. Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2009; Dinu Pillat. Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2010, Minunea timpului trăit. Pagini din corespondenţa Monicăi Pillat şi a lui Lily Teodoreanu cu Pia Pillat, Ed. Humanitas, 2010; Dinu Pillat. Tinereţe ciudată şi alte scrieri, ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2011; Dinu Pillat. Spectacolul rezonanţei, Ed. Humanitas, 2012; Dinu Pillat. Mozaic istorico-literar. Secolul XX, ediţia a IV-a, Ed. Humanitas, 2013; Dinu Pillat, Ion Barbu (micromonografie), ediţia a III-a, Ed. Humanitas, 2014; Ion Pillat, Povestea Maicii Domnului, Ed. Humanitas, 2014, Dinu Pillat. Dostoievski în conştiinţa literarã româneascã, ediţia a II-a, Ed. Humanitas, 2015; Ion Pillat. Vinul de-altãdatã, antologie, în colaborare cu Dana Vasiliu, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Radu R. Şerban. Puterea neştiutã, Ed. Baroque Books & Arts, 2018; Pia Alimãneştianu, Prin Cetatea lui Bucur. Trecutul viu, Ed. Corint, 2021; Dinu Pillat, Tinereţe ciudatã, Moartea cotidianã, Aşteptând ceasul de apoi, Ed. Humanitas, 2021.
