MUSICA PURITAS DOMINICA (zeitățile feminine… )

în operă sunt tributare firesc mitologiei clasice și în funcție de preferințele compozitorului. La Wagner în Tannhaüser predomină erotismul vizibil și pe muntele lui Venus, sonor în aria zeiței. Simbolismul specific popoarelor barbare e redat divin în aria Casta Diva  din Norma (iarăși…  Netrebko). Diana apare foarte concretă la Offenbach în Orphée aux Enfer. Rameau în Hippolyte et Aricie îi dedică un fragment templului ei, temple sacré. Dar dincolo de zeițele nu o dată capricioase, domină Parcele,  puternicele torcătoare ale destinelor. Cerințele epocii fac însă ca Rameau să opteze pentru interpreți masculini.

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *