Rostul unei prezentări nu este nicidecum unul narativ astfel că voi încerca să subliniez prin ce anume lucrarea lui Gabriel Bebeșelea e în fapt altceva decât o înșiruire de „11 povestiri muzicale surprinzătoare” după cum avertizează autorul în subtitlu.
În primul rând e o surpriză modul în care un muzician, dirijor în cazul de față, înțelege că muzica nu înseamnă doar interpretare ci poate înainte de toate cercetare, de unde și deloc întâmplătorul titlu MUSICA RICERCATA. Că e și un omagiu adus genialului Ligeti, nu încape îndoială prin chiar confesiunea lui Bebeșelea, tânărul despre care compozitorul ar putea spune cu deplină admirație szemtelenul fiatal.
Cercetarea propusă de autor probează în primul rând o excelentă cunoaștere a terminologiei utilizate contrazicându-l parcă, însă nicidecum cu maliție, pe Antonio Salieri cu a sa Prima la musica, puoi le parole. Dar, pentru că am atras atenția asupra acestui aspect al cercetării, „muzică cercetată și muzică „ricercartizată” explică autorul, ca latinist amator de muzică, adică nu amator, nu pot să nu subliniez că avem de-a face cu o lucrare situată între două extreme clasice. Astfel că O altfel de prefață e înainte de toate PRAELUDIUM, aspect deloc de neglijat, căci prin aceasta se poate ieși – și autorul o face – din granițele timpului sau genului.
Fără a fi iconoclast, Gabriel Bebeșelea subliniază însă realitatea referitoare la compozitorul care l-a inspirat: „Din păcate, genialul György Ligeti, ajuns unul dintre cei mai proeminenți și importanți compozitori ai lumii, e mult prea puțin cunoscut în țara în care s-a născut”. Adică România. Pornind de la această constatare, aflăm povestirile care implică cel puțin surprinzător Patria lui Ligeti.
Recent un foarte tânăr dirijor, poate chiar iunior față de al nostru, afirma că „muzica este perfectă dar noi nu suntem perfecți”. Ceea ce face Gabriel Bebeșelea în cele 11 în fapt mai mult decât povestiri, vine să probeze că în prezența talentului interpretativ și cercetător, se poate încerca totuși calea perfecțiunii.
Prima dintre cele 11 povestiri stă sub semnul incitantului termen Ligestezia, pornind de la confesiunea „sinestezică” a lui Ligeti care când auzea sunete vedea culori, aparent nimic nou dacă ne raportăm la simbolism, doar că termenul dirijorului nostru e un hapax admirabil . Deloc de neglijat faptul că autorul nostru accentuează – ceea ce greu înțeleg azi unii care politizează adică încearcă să prostitueze marea muzică (vezi o serie de interdicții penibile, stupide la adresa interpreților mai ales) – că geniul muzical nu are nimic cu cele două mari rele ale lumii moderne, naționalitatea și religia (Valery Gergiev e un caz regretabil) și conform mărturisirii lui Ligeti: „m-am născut în Transilvania ca cetățean român. Limba mea maternă este maghiara, dar nu sunt ungur veritabil pentru că sunt evreu. Sunt un evreu asimilat, însă nici asimilat pentru că nu sunt botezat bar mitzvah.”
Despre Simfonia sibiană a lui Haydn doar atât că probează fake news -urile jurnalistice încă dinainte de 89.
Aflăm apoi despre un Te Deum la Iași în 1789, cu desigur surprinzătoare informații.
Ca dirijor, Gabriel nu poate trece peste memorabila furie beethoveniană la aflarea veștii imperializării lui Napoleon: „așadar, nu este decât un muritor de rând. Iar acum va călca în picioare toate drepturile omului, își va satisface doar ambiția; acum se va crede superior tuturor oamenilor, devenind un tiran”. De remarcat că naivitatea civică despre drepturile omului atât de trâmbițate azi, nu e nicidecum nouă, dar și că – subliniam nu demult într-o Duminică muzicală purificatoare, – puritatea geniului devine eroare atunci când (se) dedică unui individ politic.
La fel de incitant surprinzător e și termenul Brahmsilvania, probând încă o dată că autorul nostru e ludic nu doar cu sunetele ci și cu vocalele și consoanele și o face admirabil. Trebuie citit…
Povestea despre Enescu stă sub semnul admirației exprimate de Ravel: „George a fost geniul generației noastre”. Ca atare și ceea ce a aparținut lui Enescu face parte din tezaurul Țării, trimis la Moscova. Ca atare, parafrazând vorba latină, Historia est mater … ricercata. Nu știm cât de util…
Involuntar însă, sau nu tocmai, autorul mă trimite iarăși la „ai mei”, în măsura în care își încheie cercetările tot clasic adică nu cu o postfață ci cu Postludium . Altfel spus, așa cum sugeram din titlul acestor rânduri, Gabriel Bebeșelea ne prezintă un mirabil excurs între două capete clasice astfel încât de la un preludiu al cuvintelor explicative, ne duce ludic, jucându-se cu verbele și istoria necunoscută, la un necesar și binemeritat postludiu.
Spre a nu lăsa însă vreo nelămurire legată de cele spuse la început în legătură cu perfecțiunea, specific următoarele: în credința clasică, romană adică, 10 era perfecțiunea; credincioșii ofereau zeilor decima ova, tot al zecelea ou, nu și găinile. Dar Bebeșelea vine cu ligetianul 11 ceea ce mă face să suspicionez că totuși în muzică 10 poate fi depășit tocmai pentru că ea, muzica este perfectă. În acest caz maestrul respectă etimologia lui magister, adică ter magis, de trei ori mare.
Nu pot afirma decât că tânărul maestru a reușit să îmbine perfect cercetarea cu muzica. Și Ligeti l-ar citi cu plăcere.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
