Agora, Punktul sensibil

Do ut des…

Mare revoltă, verbală chiar până la nivel suprem, – era să scriu imperial,– în legătură cu ce s-a „descoperit” în relația ban public – media: e inacceptabil ca partidele să  stipendieze din banul poporului trusturile media. În fapt un aspect care nu miră nici un cetățean lucid, de nivel mediu.   Avem de-a face cu un principiu al echilibrului roman – bun sau rău – care nu trebuia descoperit fie și pentru faptul că nu era acoperit. O „redescoperire a Americii” nu te face Columb. Do ut des, îți dau ca să îmi dai, reflectă intenția dreptului roman de a stabili o relație echitabilă, de unde ceva mai tardiv și formula do ut facias, îți dau ca să (îmi) faci. Desigur,  la un moment dat se pune problema de unde îți dau ? ce să îmi dai? și ce să îmi faci?

Ca să nu intrăm în oneroase amănunte juridice – nefiind jurist – trebuie subliniat că principiul avea și un aspect vizând relația cu sacrul tocmai în măsura în care între cele două exista o coexistență firească; dar, subliniez, fără a confunda domeniile. Legea era sacră dar nu manipulată de sacerdoți, după cum religia nu era interpretată de juriști. Cel mai elocvent caz îl ofereau negustorii romani a căror activitate, din motive pragmatice, stătea sub semnul lui do ut des adresat zeilor: Mercurius era preferatul; în speranța unor „negocieri” fructuoase, se aducea o jumătate din ofrandă înainte de plecare, iar cealaltă la întoarcere, dacă era o reușită. De bănuit că Zeul înțelegea mesajul, dacă dorea o jertfă întreagă, căci până la urmă un zeu trăia atâta timp cât era „cultivat”, adică atâta timp cât dădea pentru ceea ce primea. Evident că marile sacrificii vizând societatea romană, pe același principiu, se făceau din banii publici, în văzul cetățenilor. 

Revenind la micul nostru circ, nu putem spune că partidele nu își trimit mai departe stipendiile din banul public către popor: mijloacele media prezentând atât de diferit și mincinos același eveniment, nu fac decât să ofere mai departe comanda primită. Altfel spus, banul public se întoarce, ce-i drept într-un mod parșiv, tot către contribuabili, altfel zis  am dat ca să primim, nu neapărat ceea ce ne-am dorit; nici zeii nu dădeau întotdeauna pentru cele primite, doar că mediaticii nu rămân cu jumătate, dimpotrivă au întregul.  Ridicol nu e că s-a „descoperit” ceea ce se știa, ci faptul că „descoperitorul”, investigatorul e din categoria eiusdem farinae, ceea ce sugerează o concurență pe principiul (dacă e principiu?) „dacă nu am eu, să nu aibă nici ceilalți”, precum un mic zeu  frustrat care nu și-a primit cealaltă jumătate a jertfei. 

Ajungem astfel la un alt aspect contemporan al clasicului  do ut des; s-a pus problema, provocând iarăși o oarecare furtună mediatică, denunțarea surselor – se merge „pe surse” și e clar de ce nu la surse – la care apelează mediaticii trusturilor de presă pentru a-și „construi”… demoliționist informațiile de zi cu zi. Desigur, nu s-a pus problema posibilității ca sursa turnătoare să mintă după cum a fost stipendiată sau, mai mult ca ea să nu existe fiind fictivă, de unde și imposibilitatea de a merge la ea, preferându-se inevitabilul  pe. 

Deci, do ut des este o sinteză a echilibrului în relația juridic – social sau sacru – social, indiferent de sursa pecuniară, cu condiția să se știe cine e donatorul și cine donatarul, adică unde e sursa și la care mergem… dar probabil că iarăși dăm ca să primim.

 

Dan Negrescu n. 5 iulie 1953, Timişoara. Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc. PUBLICAȚII: Volume: Cărţi de autor Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0. Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476. De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039. Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7. Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2. Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9. Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p. Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p. Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p. Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6. Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p. Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6. Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8. Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9. Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1. Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3. Traduceri Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2. Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X. Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6. Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0. Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3. Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9. Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2. Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0. Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3. Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x. Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006. Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008. Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009. Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0. Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8. Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3. Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6. Publicaţii didactice Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994. Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995. Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008. Beletristică Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998. O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999. Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000. Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001. Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003). Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003. Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006) Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006). TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007. TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009. Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010. TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p. ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6. Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9. MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0. Prezent în antologii Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei). Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala). Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131. Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *