Într-o montare de excepție a operei Faust la Covent Garden, atrăgea atenția o pancartă de dimensiuni apreciabile pe care era scris VIVE LA GUERRE, voind să celebreze plecarea la luptă a viitorilor eroi, în timp ce, evident, civilii plini de entuziasm rămâneau acasă ciocnind sticle cu vin și bere. Cum era de așteptat, la întoarcere mulți eroi sunt handicapați sau nu mai sunt.
Nu poți să nu remarci în ultima vreme faptul că o rea parte a mediei devine tot mai otrăvitoare, adică mai decât era, mergând până la a sugera pe un ton parșiv și malefic iminenta intrare într-un al treilea război mondial; mai mult chiar, li se sugerează cetățenilor, în dezbateri la ore de vârf, că ar fi, dacă nu necesar, măcar posibil, iar în acest sens să-și dea cu părerea; și, dacă se poate să fie cât mai belicoși. Se știe că prostia e nemuritoare, iar acest lucru se vede din faptul că, în general, nici mediaticii, indiferent de etate, sex și patron, nici „invitații” părelnici nu-și pun problema că ei înșiși ar putea muri eroic sau colateral.
Evident soluții pentru a purta un război corect (dacă există așa ceva???) din punct de vedere mediatic ar fi: în primul rând înființarea a două batalioane de luptă și unul medical. Primul batalion format din politicieni aleși de popor le-ar oferi posibilitatea să pună în practică ceea ce au decis pentru alegători. Mă refer și la situația în care Țara este atacată din afară căci e culmea imoralității să îndemni la luptă pentru apărare, din spatele ecranului mediatic pentru ca ulterior, indiferent de rezultat, să conduci convorbirile de pace, favorabile sau nu. Un sub batalion de rezerviști, dacă tot s-a pus problema, poate fi format din cei care au pierdut alegerile momentan, opoziționiști sau nu, că tot politicieni sunt și ei.
Al doilea batalion format din mediatici de sex masculin ar oferi afirmarea celor care dau din mâini și gură, pe câmpul sau munții de luptă și nu în spatele frontului. În acest scop ar fi utile niște microfoane cu gloanțe pentru cei care nu au făcut serviciul militar. Rezultatele încrâncenărilor reale ar putea fi urmărite cu ajutorul dronelor, ne mai fiind necesari corespondenții de la fața locului, mai ales că nu putem ști câți au depășit stadiul de eroi.
Batalionul medical este rezervat doamnelor din politică și mediaticelor, multe efectiv excitate de perspectiva belicoasă. Nu trebuie să aibă pregătire neapărat medicală; au fost și regine pe front sau măcar prin preajmă, îngrijind răniți și mutilați – nu știm cât de eficiente – și, oricum n-a murit nici una. Nu ar fi ceva nou în retrospectiva istoriei; Livius afirmă că la începuturile Romei au fost feminae quoque excitatae, numai că nu era vorba de excitamentul batalionardelor de azi, ci de atitudinea demnă în fața Statului, drept pentru care li s-au înălțat statui, fiind honoratae. De fapt excitare în timpurile acelea nu avea nimic sexual, însemnând a înălța, a construi, a trezi. Tacitus relatează în Germania, plin de admirație, că femeile barbarilor asistau la lupte de pe marginea câmpului de bătălie, îndemnându-și bărbații, iar dacă vreunul cădea, o luptătoare îi lua locul; în primul rând soțiile conducătorilor.
Astfel fiind structurată armata de război a Patriei, cea profesionistă poate fi trimisă pe alte meleaguri și meridiane ca să apere patria (altora) și democrația, urmând ca la întoarcere, în funcție de metehnele suferite, să aibă dreptul să participe la jocurile de tip Invictus (ironică denumire – neînvins) și să fie felicitată de vreun cap princiar. Deci amintitele batalioane pot trece la lupta pentru pace, căci, de când lumea si vis pacem para bellum. Cei întorși probabil că nu vor spune nicidecum „Trăiască războiul” și nici nu vor mai dori să lupte pentru pace nici măcar pe ecran, cu microfonul. Există desigur și soluții cu adevărat pașnice dar probabil utopice; cu ani în urmă în capitala Țării vecine avea loc un miting grandios pentru afirmarea dorinței de pace a poporului; toți vorbitorii, politici, mediatici, promiteau că vor lupta pentru pace; ultimul, un tânăr i-a amuțit pe ascultători prin propunerea rostită: „ce ar fi să nu luptăm pentru pace, ci să gândim pentru pace?!”
Revenind la cele de la început, remarcăm și inepțiile mediatice scârbavnice menite să infecteze anual cât de cât Sărbătoarea Pascală, de parcă românii în totalitatea lor ar sărbători decesul Mântuitorului: totul este mai scump decât anul trecut, obsedanții cartofi, luxuriantul miel (de parcă ar trebui să ingurgitezi unul întreg), cozonacul inabordabil, iar culmea generalizării imbecile „românii, îngenuncheați de prețuri…”; eventual de habotnicie la procesiunile religioase. Și, pentru că, așa cum am mai scris, prostia și incultura sunt nemuritoare, aflăm tot mediatic că ortodocșii și catolicii țin separat Paștele de prin secolul … VI (șase), când nu existau ca atare, de la Marea schismă; care însă a avut loc în secolul … XI (1054).
Îți vine să le spui VIVE LA GUERRE, înscrieți-vă în batalioane și plecați la luptă; poate urmează și la gloire immortelle ca în același Faust.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
