este o rugăminte în rugăciune care în general nu dă rezultatul așteptat în sfera geopolitică și nu neapărat pentru că „îngerașul meu” ar fi lipsit de bunăvoință sau „bună voire” – Atotputernicul nici atât, neavând cum să coboare „în jos” la cei mici, căci nu e Luceafărul, fiind Cel Care îi „unge” pe cei de sus – ci din cauza lipsei de realism a rugătorului (-ilor). S-a constatat că, spre exemplu, în sfera canidelor, a câinilor în special, rasele de talie mică nu au deloc simțul dimensiunii proprii sau a potențialului adversar, iar dacă sunt și exoftalmice percep realitatea cu totul deformată, adică fără simțul… realității în fapt, fie lătrând arțăgos la rasele de talie mare, fie simțindu-se egali cu exemplarele lătrate. E cert dorința fabuloasă, adică de fabulă, de a avea democrație și pentru căței. O explicație, trimițând la sfera bipezilor, ar fi și aceea că micuțele patrupede fiind (prea) adesea ținute în brațe de stăpâni, ajung să perceapă lumea „de sus”, revenirea terestră stârnind nu o dată nedumerire cu limba atârnată afară, în timp ce un ciobănesc german, sau belgian, sau un Rotweiller, ca să-i amintesc pe „cei mari” cu adevărat, nu au nevoie de îmbrățișările nimănui.
E desigur dreptul celui mic să fie furios pe cel mare, însă în mod inutil; e recomandabil să se creadă mai important decât e până la un punct; este cazul nostru pornind de la cucerirea Daciei care nu a salvat Imperiul Roman de la faliment, cum aiurit le place unora să creadă, ci ne-a creat ca limes imperial, adică provincie imperială, așa cum firesc suntem din nou în ultimii ani. Evident suntem flancul cel mai important dacă așa ne place să credem, dăm sugestii dar e bine să o facem cu măsură, inițiem reuniuni pregătitoare de… reuniuni mai mari, fiind exact la mijloc între Dreapta și Stânga care nu o dată s-au strâns cordial. Tocmai istoria din care ne-am format, adică a Imperiului, ne demonstrează că oricât ar fi de dificil, trebuie să ai simțul realității.
Desigur că fiind un neam (și) de poeți, ne putem îmbăta periodic cu câte un discurs al lui Decebal către popor că oricum nu-l aude nimeni, întrebându-ne țâfnos împreună cu marele barbar (al cărui nume tot de la cuceritori îl știm) prin poetul ardelean „Ei sunt romani! Și ce mai sunt?”. Simplu: cuceritorii lumii, cei mai puternici și cei mai eficienți. Mutatis mutandis răspunsul e și pentru cârtitorii de talie mică, de azi. Eminescu e însă mult mai rezonabil știind indubitabil de unde ne tragem, așa că dacul lui se roagă dar nu ca să fie mare ci „Și-n stingerea eternă dispar fără de urmă” (Rugăciunea unui dac, nu știm dacă liber sau nu…); oricâtă filozofie ar emana barbarul, tot Roma i-a asigurat supraviețuirea, sau măcar o urmă în lume.
Rolul celui mare și tare e limpede de cel puțin două mii de ani și e prezentat mirabil de Caius Plinius Caecilus Secundus, Plinius cel Tânăr pentru cei de azi, atât în corespondența cu divinul (politic, desigur) Nerva Traianus, tăticul nostru, Divus Pater, cât și în Panegiricul închinat prietenului său imperial, același Traianus. „Cât de mult se bucură acum toate provinciile că au ajuns în stăpânirea și ocrotirea noastră… În adevăr, dacă bunurile tuturor sunt separate, fiecare are parte de necazurile lui proprii, dar dacă sunt unite și contopite, nimeni nu are parte de necazurile personale, ci toți au parte de bunurile comune”. Apoi „le dorim tuturor popoarelor ani îmbelșugați și pământuri roditoare”. Din nou: „Au fost satisfăcute toate cerințele cetățenilor și ale aliaților… Toți au obținut ceea ce cereau, li s-a oferit ceea ce nu cereau…”. E discutabil totuși dacă cele de mai jos sunt azi viabile, mai ales că nici cei mari nu prezintă neapărat o garanție: „Cu câtă plăcere vedem liniștea și calmul din jurul vistieriei, așa cum era înainte de delatori. Acum este un templu, un adevărat sanctuar și nu un cuib de tâlhari pentru cetățeni… ”. Desigur, ca să primești trebuie în prealabil să dai: „datoriile mari ale Imperiului au impus stabilirea unor impozite, pe cât de necesare statului, pe atât de neplăcute fiecăruia dintre noi”. În fine, dacă talia mică e mare când e ținută în brațe, cel mare are conștiința puterii sale: „pacificarea și supunerea dușmanilor sunt atât de evidente, încât nu va mai exista nimeni care să trebuiască să fie învins. E ceva mai frumos decât toate triumfurile”. Pentru azi să specificăm însă că se împarte totul la doi-trei, nu chiar câți vrei ca în delirul ionescian, căci puterea lumii s-a mai diversificat. Și, spre a nu exista dubii în rândul celor mici, de ieri și de azi, sunt de ocolit „nerușinarea și necugetarea câte unui barbar” tocmai spre a nu „merita mânia și indignarea noastră”.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
