După 31 de ani de la căderea comunismului, comemorările publice, legile compensatorii și memoriale, precum și monumentele ridicate în memoria foștilor deținuți politici nu au reușit să creeze un spațiu de memorializare care să ofere pe de o parte o imagine reală asupra trecutului comunist, iar pe de altă parte să creeze niște practici memoriale care să permită transmiterea patrimonială a memoriei represiunii noilor generații. În ultimii ani, sondajele de opinie înregistrează atitudini favorabile ale tinerilor în ceea ce privește regimul comunist. Această viziune asupra trecutului recent se datorează unei memorii publice oficiale încorsetată într-un festivism învechit care nu reușește să transmită tinerilor o imagine clară și un discurs coerent asupra comunismului, precum și „memoriei comunicative”, cea transmisă nepoților de către bunicii care și-au trăit tinerețea în anii `60-`70, anii unei liberalizări și bunăstări relative. Persoanele care au trăit comunismul acelei epoci dau dovadă de o „nostalgie restitutivă” (restorative nostalgia)[1], ei își doresc să se întoarcă în trecut, să reconstituie și să retrăiască aceea epocă, epoca lor de aur. Astfel, într-un sondaj din 2014 privitor la percepția românilor despre comunism, cei mai mulți (69,5%) apreciau condițiile de trai de atunci ca fiind mai bune decât cele actuale și corupția ca fiind mult mai mică în comunism decât în 2014[2]. Această nostalgie încorporează și o critică a prezentului, mult mai fluid, mai puțin sigur și supus schimbărilor decât trecutul care pare static și ușor de sublimat.
Pe de altă parte, trebuie spus că această stare de fapt se datorează și lipsei din spațiul public a unor dezbateri pertinente despre comunism, represiune, adaptare și colaborare cu regimul. Memoria culturală a comunismului românesc s-a construit pe o mitologie de inspirație naționalistă, care a transformat rezistența anticomunistă într-un mit, care a pus în evidență figurile totemice ale acesteia sau a creat noi legende în jurul unor personaje, fapte și întâmplări. Acestei imagini idealizate a luptei anticomuniste i se contrapune imaginea colaborării cu Securitatea fără a se înțelege resorturile acestor mecanisme. Această viziune maniheistă asupra comunismului, îi privează pe cei mai mulți dintre români, care nu au fost nici eroi, nici victime și nici măcar colaboratori de o identificare onorabilă cu propriul lor trecut[3].
Despre memoria represiunii s-au scris cărți, s-au publicat articole, s-au făcut analize pertinente. Una dintre cele mai recente publicații, o lucrare de sinteză de amploare se datorează sociologului și profesoarei universitare de la Plattsburgh State University din New York, Monica Ciobanu. În cartea publicată recent, Repression, Resistance and Collaboration in Stalinist Romania 1944-1964: Post-communist Remembering[4], profesoara americană cu origini românești se concentrează asupra câtorva aspecte precum: represiunea și victimizarea, proiectul Pitești, reprezentări ale rezistenței armate, călăii, experiența femeilor în Gulagul românesc și reprezentările acestuia, prezentul trecutului recent, cazul PNȚ-c.d. și al liderului său, Corneliu Coposu. Volumul își propune să exploreze și să înțeleagă trecerea de la „memoria comunicativă” la cea culturală în ceea ce privește memoria comunismului și a persecuțiilor politice (Introducere, p. 5.). În continuare am tradus câteva subcapitole ale lucrării pentru o stârni interesul celor preocupați de această problematică.
[1] Svetlana Boym, The Future of Nostalgia, New York, Basic Books, 2001, pp. 41-43.
[2] Alina Boghiceanu, Infografie sondaj: Peste jumătate dintre români încă mai suspină după communism, „Adevărul”, 18 septembrie 2017, http://adevarul.ro/news/politica/sondaj-jumatate-romani-inca-mai-suspina-comunism-1_5419ba120d133766a835cd90/index.html (accesat recent pe 22 decembrie 2020).
[3] Claudia-Florentina Dobre, Martore fără voie. Fostele deținute politic și memoria comunismului în România, Târgoviște, editura Cetatea de Scaun, 2021, pp. 264-265.
[4] Monica Ciobanu, Repression, Resistance and Collaboration in Stalinist Romania 1944-1964: Post-communist Remembering, New York, Routledge, 2021.
