amsterdameze scări

amsterdameze scări în spirală

la plus infinit urci direct din stradă

și te-ntrebi cum își cară ăștia mobila până la mansardă

 

turiști pudibonzi întorc privirea spre centrul pământului

 

amsterdameze dame de companie 

cu talia mai îngustă decât linia colorată

ce separă clădirile din Tweede Egelantiers Dwarsstraat

ca-ntr-un ambalaj de ciocolată

își poartă buzele sânii oftatul pe tocuri de sticlă roșie

 

turiști pudibonzi întorc privirea spre centrul pământului

 

amsterdameze scări în spirală

la plus infinit urci direct din stradă

cerul îți furnizează la cerere câte-un cârlig de macara renascentistă

 

epilog: și dacă lumea nu este ce pare a fi

și dacă scara-n spirală nu duce la mansardă

și dacă târâm după noi moartea ca pe-o bucată 

prea lungă de pânză

până-n abis?

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *