Incertitudine

Înainte de alegeri, niciun politician nu știe ce va fi în următorii patru ani. Chiar dacă ar fi multe de făcut pentru binele comun, absolut nimeni nu știe unde va avea contractul personal de muncă: la primărie, la parlament, la guvern sau prin alte instituții… Și unde este incertitudine, mocnesc conflictele. Este momentul când taberele se reconfigurează: prieteni vechi o iau pe drumuri diferite, familiile politice își schimbă nuanța, iar dusmani de moarte se îmbrățișează. Nu credeam că am să văd câte am văzut în ultima perioadă.

Este clar. Înainte de alegeri, politicienii se înfruntă vârtos. Dar nu este o luptă de idei ci, mai degrabă, o pedalare în gol. De ce nu ne spun nimic despre cum pot să fie schimbate lucrurile în bine? Sau de ce nu fac niciun efort să se apropie, să-i înțeleagă, să se conecteze cu cei care îi vor vota și le vor da puterea? Fac pariu că dacă cineva ar face asta, chiar și în al doisprezecelea ceas, ar câștiga alegerile.

Pentru asta ar fi nevoie de niște însușiri pe care nu le au. Le lipsesc, dar le pot dobândi prin muncă. Însă munca nu mai este punctul lor forte. A fost cândva, în trecut… Acum au experiență, au studii, specializări și diplome: unele reale, altele fictive! Cei mai mulți dintre cei cu ele pe bune, nu au avut deloc vocație să facă ce au învățat. Iar fictivul, de cele mai multe ori, este mult mai relevant. Până se prind… ei sunt deja deminitari. Nu se prea cade, nici nu se poate să (re)înceapă acum cu începutul. De pildă, să se uite în ochii celor cărora le vorbesc!

Ați crede, probabil, că vreau să vă îndemn la resemnare, să nu mai votăm. Alsolut deloc. Dimpotrivă! Scenariul ăsta s-a mai întâmplat și nu a ieșit deloc bine. Vă mai amintiți? Ordonanța 13, ciuma roșie, dar și solidaritatea din piața Victoriei. Ce frumos a fost atunci! Frig de ianuarie, apoi înțepătura gazelor lacrimogene în plină arsiță de august. Eu unul am plecat și nu am mai apucat să simt pe spate mângâierea bastoanelor de cauciuc și rafalele tunurilor cu apă. A ieșit așa pentru că mulți nu am votat.

Iar astăzi avem numai incertitudine. Unii vor să-și construiască viitorul politic pe baza emoției de atunci, alții vor să provoace emoții noi. Același guvern se chinuie să fie respins în parlament, însă mulți dintre cei care-i vor juca soarta sunt bufoni. Indiferent de înțelegerea facută cu ei, nu știi la ce să te aștepți.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *