Una din așa-zisele lecții ale istoriei, de la romani încoace constă în a înțelege că popoarele mici și mijlocii, spre binele lor dacă pricep aceasta, e recomandabil să se supună celor mari; dacă nu, riscă să se decimeze precum barbarii în numele unui patriotism și a unei vitejii, ambele inutile; există popoare providențiale cum au fost întâi romanii al căror rol în univers l-a explicat clar, poetic și politologic Vergilius considerând pe bună dreptate că ai săi au venit în lume spre a-i apăra pe sărmani și a-i înfrunta pe trufași. Ce a rezultat vedem și azi, adică ne vedem (și) pe noi, europenii. Au urmat alți și alți mari, dar nu cât romanii, pentru ca azi să fie o adevărată trinitate a marilor; supunerea depinde de multe și nu prea.
De exemplu, Ștefan – vodă cel Bun, ne spune Cronicarul, cunoscut pentru modul onorabil în care și-a ținut țara oarecum neatârnândă, în pragul morții, conștient că a fost o excepție, să nu-i spunem accident istoric în raport cu cei mari, „au lăsat cuvânt fiului său, lui Bogdan – vodă, să închine țara la turci, iar nu la alte neamuri, căci neamul turcilor sunt mai înțelepți, și mai puternici, că el nu o va pute ține țara cu sabia, ca dânsul”.
Și astfel începe o anume tradiție, fiul respectând sfatul tatălui și „au trimis pre Tăutul logofătul sol la turci, când au închinat țara la turci”. Solul respectându-și misia „au început a închina : „Să trăiască împăratul și vizirul”; ce altceva putea să facă? Un alt postștefanian, Petru – vodă Rareș încarcerat, prin nevasta sârboaică „au scris o carte sârbască la împăratu turcescu și la vizirul, cu rugăminte”. Fiind slobozit prin intervenția celor mari, „s-au dus la Poartă”. Aici, de dragul iubitului tron, acceptă ca Sultanul să sară călare peste el de trei ori: „l-au scos la câmpu și l-au culcat la pământ, învălit într-un harariu și l-au sărit împăratul de trei ori cu calul”. Evident, cum spune Tacitus, cei ajunși sus nu uită umilințele precedente, numai că, neputându-se răzbuna pe padișah, Petru se grăbește la a doua domnie să se răzbune pe un …popă oarecare „și au scos ochii popii și prietenilor acelor ce l-au gonit … prin târg pîn Piatră”.
Și Alexandru Lăpușneanu, reprimind domnia la Poartă „să așeza mai cu temei în scaon la Iași, când au purces de la Poartă cu a doa domnie, dzicu să-l fi învățat turcii să taie boierii, să-i slăbască”. Aici am putea vorbi și de un sindrom al mandatului secund când, simțind că al treilea nu va mai veni, sindromaticul conducător își permite ceea ce se abținuse să facă înainte. Inclusiv combinațiile matrimoniale poartă pecetea Sublimei Porți, ca în cazul fetei lui Ilieș – vodă, care, prin ferman împărătescu, dusă la Țarigrad „au dat-o după un gramatic, anume Mavrocordat”.
Dar nu întotdeauna mersul la închinare se încheia cu cele dorite, căci și cei mari cad în eroare uneori, ceea ce nu le scade însă din putere. Era clar că se va întâmpla ceva la Poartă lui Barnovschii – vodă, deși era însoțit de „mulți boieri și mazili și curteni”, căci a încetat să strănute nu la „sănătos, doamne și pre voia mării tale”, ci la premonitoriul „viermi, doamne”, rostit cine știe de care însoțitor de bine; turcii l-au decapitat, iar după anume semne (calul a început să sară până ce brusc a căzut fără suflare), au constatat că „nevinovat au fost acest om” și, în înțelepciunea lor recunoscută și de Ștefan, „s-au căit pentru că l-au tăiat”; mai mult oricum nu aveau ce-i face.
Un inteligent domn supus s-a dovedit a fi și Vasilie – vodă „după ce au luat domnia de la Țarigrad”, încât „au plinit atunce tustreli birurile de le-au trimis la Poartă. Și încă au rămas și lui Vasilie – vodă o mie de pungi de bani dobândă”. Inclusiv aspectele privind urmașii se rezolvă tot la cei mari care însă par mai lucizi decât părintele; spre binele țării; la Poartă se constată că beizadeaua lui Radu – vodă e totuși prea jună, tata fiind sfătuit să mai aștepte vreo trei ani după care urmașul va fi căftănit. Iubitorul tată a ploconit cât a putut, dar până la urmă a învins Vasilie cu mai multe pungi fiind pe placul Porții, nevolnicul tânăr murind în surghiun. Când să-l așeze domn din nou „slobozit din Edicula”, Vasilie trecu totuși la cele veșnice regretat de turci pentru dărnicia lui în pungi.
Alt „exemplu” ar mai fi Gheorghii Ștefan Vodă, de data aceasta închinător la „împăratu moschicesu, cu o cruce ferecată cu aur și cu pietre scumpe, cu patru sute de pungi de aur de bani. A murit acolo la Moscu”. Totuși „i-au adus oasăle lui la Moldova”, semn că, probabil patriotismul nu piere la conducători nici după moarte. Ghica vodă iarăși ajunge sus prin prietenia cu vizirul Chiupruli, după ce intră în Țarigrad, deși cam sună a poveste orientală.
Sunt doar câteva pilde doveditoare ale faptului că mersul la cei mari înainte de alegeri – în ziua de azi – e o firească continuare a unei cutume de veacuri indiferent de cine va fi învingător; și e bine să nu se schimbe nimic (căci, înțelept spune Cronicarul Neculce, „că obiceiele cele noao fac răsipă țărilor și peire domnilor”) doar mijloacele de transport, desigur.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
