Dezlănțuită în fața unei maree (aproape tsunami) umane, campania electorală pentru alegeri prezidențiale a atras atenția nu atât prin candidatul care – am mai scris-o – pare să nu aibă contra-, cât prin deschizătorul de ceremonie, un ceea ce romanii numeau în politică homo novus, adică „apărut peste noapte” și de aceea nou, dar în cazul de față, nu atât pe cât spune expresia citată căci este fost (de acum) lucrător din media, astfel încât la enormități și minciuni (înseamnă că totuși are minte…) cert nu va putea fi surclasat.
Am reținut în primul rând tonul extrem de belicos, îndemnându-ne, ca să nu zic ordonându-ne românilor, să nu-i credem pe toți la fel, adică eiusdem farinae (expresia latină desigur nu îi aparține). Până la un punct nici nu avem de ce, căci unii sunt mai ticăloși, alții mai puțin, cu șanse de a progresa în viitor. Lăsând la o parte că a zbiera nu înseamnă a fi convingător ci, dimpotrivă, e semn de impotență oratorică, vorbitorul sau urlătorul ne-a îndemnat – căci se adresa întregului popor – „să luptăm pentru România!”. Cel în cauză e contrarul a aceea ce Cicero spunea cu referire la neînfrânarea limbii „dacă dorești liniște, potolește-ți limba care trăncănește prea mult”. Finalul lui ne arată că nu avem un exemplu în el; în oratorul antic; deocamdată.
Ulterior și alții au reiterat același îndemn, adeverind că de fapt toți sunt la fel în intenție cel puțin; nu văd pentru care altă Țară am lupta, doar dacă ne trimit cei din NATO, dar și atunci nu merg politicienii să moară ci profimuribunzii.
Îndemnul e în fapt iterativ, lupta având o serie de fețe, unele credibile, altele stupide: lupta împotriva nedreptății, spre pildă, e una infinită, parțial inutilă căci dacă nu ar fi nedreptatea, cum am defini dreptatea? Lupta împotriva stihiilor dezlănțuite ale naturii se termină de regulă prost pentru om, ca o dovadă a limitelor pe care e bine să nu le ignori; lupta împotriva sărăciei e iarăși de domeniul stupidității, mai ales când e vorba de sărăcia la nivel global. Lupta împotriva „tuturor cancerelor” propusă de o clinică privată nu specifică și tarifele, așa că fie te lași în și pe mâna doctorilor și a lui Dumnezeu care însă obiectiv nu poate avea grijă individual de toată lumea, fie faci o înțelegere ca strămoșii, cu Appollo și Aesculapius ca patroni ai medicinii, pe principiul do ut des (îți dau ca să îmi dai), ceea ce înseamnă că iarăși te costă.
Lupta împotriva încălzirii globale e o altă găselniță, probabil aducătoare de ceva fonduri pentru ONG-urile aflate în luptă nu se știe cu cine, atâta timp cât cei mai mari „încălzitori” își văd de treabă. Cel puțin de râsul lumii este cea mai nouă marotă pe care o putem intitula „lupta împotriva rumegătoarelor”, adică a gazelor eferente procesului de rumegare; de mirare că încă nu s-a găsit o mutație care să ducă la apariția vacii cu stomac uni cameral (precum unele parlamente) în loc de quadruplu. Evident că la dineul luptătorilor antivacini s-a servit delicioasa friptură de… vacă.
Altă formă aberantă o întâlnim în îndemnul (aparent) revolutei Internaționale „Hai la lupta cea mare/ Rob cu rob să ne unim”, ceea însemna că nu se schimbă nimic, adică ne unim robiile și suntem mai ușor de controlat.
Foarte la modă era odinioară lupta împotriva înarmării, pe care nu o credea nimeni dar demonstrațiile se țineau lanț și la noi, ceea ce ar explica apetitul locuitorilor capitalei pentru circul protestatar și în zilele noastre; de o mare încărcătură emoțională (fără să fim avertizați însă prin mijloacele media) era lupta împotriva înarmării nucleare; demonstrațiile erau însă selective, adică doar împotriva SUA și URSS; francezii ne erau frați, izraelienii intrau la tabu, iar restul nu conta. Evident că acest tip de luptă se încadra în lupta pentru pace într-o formă clasică, căci altfel ar fi un non sens, adică si vis pacem para bellum, de vrei pace, pregătește-te de război. E firesc de vreme ce lupți…
Revenind la cele de început, adică îndemnul de a lupta pentru România, nu pot să nu remarc aceeași obsesivă continuitate românească, indiferent de orânduire: „Să luptăm pentru România, să luptăm pentru propășirea patriei noastre dragi, să luptăm pentru ca dreptatea să triumfe în societatea noastră”; e într-adevăr tot din programul unui partid numit Partidul Comunist Român, citatul fiind din cuvântarea secretarului general la congresul IX unde evident a fost reales.
Cu câțiva ani în urmă, poporul (fost) frate și prieten maghiar sărbătorea în Piața Eroilor din Budapesta, celebra Hösöktere, un eveniment istoric național totul stând sub semnul îndemnului la lupta pentru pace; în final a luat cuvântul un tânăr student apartinic care a propus doar atât : „ce ar fi să nu mai luptăm ci să gândim pentru pace???” Auditoriul a rămas blocat, așa că aplauzele furtunos-patriotice au lipsit.
Cu riscul de a nu fi foarte original, mă întreb, parafrazând și apoi cugetând și la constatarea lui Caragiale despre gânditul minor și vorbitul maxim la noi, cum ar fi dacă am lăsa-o mai moale cu lupta pentru România, în favoarea cugetării pentru Ea și nu pentru clică și indivizii componenți. Dacă în continuare, necăzând pe gânduri de la prea multă și profundă cugetare, am începe să și facem ceva concret în frunte cu aleșii noștri, am fi pe calea străbunilor, cea romană; desigur, ei începeau construind drumul… ceea ce pentru noi rămâne o mare problemă.
Dan Negrescu
n. 5 iulie 1953, Timişoara.
Prozator, eseist, traducător. Studii: Liceul nr.6 Timişoara, Facultatea de Filologie, Secţia română-latină, Universitatea din Timişoara (1976). Profesii şi locuri de muncă: profesor, Liceul Agro-Industrial Timişoara (1976-1985); profesor, liceul Industrial nr.7 Timişoara şi la Liceul Maghiar din Timişoara (1985-1990); inspector şcolar pentru limbile română şi latină, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Timiş (ianuarie-septembrie 1990); profesor universitar doctor, şeful Catedrei de limbi clasice la Facultatea de Litere a Universităţii de Vest din Timişoara (începând din 1996). Colaborează la: „Orizont, „Altarul Banatului, „Ariergarda", „Renaşterea Bănăţeană. Paralela 45", „Analele Universităţii din Timişoara", „Studii de literatură română şi comparată", „Signum" (Dresda), „Lumea liberă" (New York) etc.
PUBLICAȚII:
Volume:
Cărţi de autor
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, PAIDEIA, Bucureşti, 1996, ISBN 973-9131-45-0.
Literatură latină. Autori creştini, PAIDEIA, Bucureşti, 1996 ISBN 973-9131-476.
De la Troia la Tusculum, PAIDEIA, Bucureşti, 1998, ISBN 973-9393-039.
Tatăl, fiul şi spiritul uman, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-72-7.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin - român, Lumina Lex, Bucureşti, 2001, ISBN 973-588-359-7.
Apostolica et Patristica, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2002, ISBN 973-8433-00-2.
Patristica perennia. Părinţi de limbă latină, Editura Universităţii de Vest Timişoara, 2004, ISBN 973-8433-50-9.
Dan Negrescu, Radu Motica, Lexicon juridic latin-român, ediţia a II-a revăzută şi adăugită, Universul juridic, Bucureşti, 2012, ISBN 978-973-127-750-9. 202 (101) p.
Patristica perennia aucta, Părinţi de limbă latină şi scrierile lor, Editura Universităţii de Vest, Timişoara, 2012, ISBN 978-973-125-365-7. 293 p.
Terminologie latină. Ieri. Azi., Editura Universității de Vest din Timișoara, 2015, ISBN 978-073-125-461-6. 214 p.
Dan Negrescu, Dana Percec, Periplu prin malefic. Un eseu lucrat pe surse, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 217 p., ISBN 978-973-125-531-6.
Dan Negrescu, Dana Percec, Excerpte veninoase și onirice. Eseu despre doi frați, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 252 p.
Dan Negrescu, LECȚIE ROMANĂ, prefață Cristian Pătrășconiu, postfață Dana Percec, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, 254 p. ISBN 978-973-125-601-6.
Dan Negrescu, VIA ROMANA, praeverbum Dana Percec, postverbum Cristian Pătrășconiu, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019, 256 p. ISBN 978-973-125-678-8.
Dan Negrescu, LEGISTUL CUVINTELOR, praeverbum Dana Percec (Lecția cercului sau de la formă la cuvântul rostit), pp. 9-16, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2020, 186 p., ISBN 978-973-125-811-9.
Dan Negrescu, Dana Percec, Quinta medievală, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, vol.I 371 p., ISBN 978-973-125-832-4. Vol. II, 258 p., ISBN 978-973-125-833-1.
Dan Negrescu, Patristica perennia aucta. Părinți de limbă latină și scrierile lor, ediția a II-a, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2021, 268. P. ISBN 978-973-125-868-3.
Traduceri
Pico della Mirandola, Raţionamente sau 900 de teze. Despre demnitatea omului, traducere şi note de Dan Negrescu, studiu introd. de Gheorghe Vlăduţescu, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1991, ISBN 973-44-0014-2.
Spinoza, Tratat despre îndreptarea intelectului, traducere şi note de Dan Negrescu, prefaţă de Viorel Colţescu, Editura De Vest, Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0125-X.
Augustin, Soliloquia şi Sermones, studiu introductiv, traducere şi note de Dan Negrescu, Editura de Vest Timişoara, 1992, ISBN 973-36-0161-6.
Pierre Abelard, Etica, traducere şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9131-05-0.
Sfântul Ambrozie, Imnuri, traducere şi introducere de lect. dr. Dan Negrescu, în Sfântul Ambrozie. Scrieri, partea a II-a, Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti 1994, ISBN 973-912-28-3.
Descartes, Expunere despre metodă, traducere din limba latină şi note lexicale de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-37-9.
Heloise şi Abelard, Autoportrete epistolare, introducere, traducere din limba latină şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-35-2.
Toma d’Aquino, Despre Fiinţă şi Esenţă, traducere, note şi biografie de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1995, ISBN 973-9131-36-0.
Sfântul Ieronim, Despre bărbaţii iluştri şi alte scrieri, introduceri, traduceri şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1997, ISBN 973-9131-74-3.
Sfântul Ieronim, Dialog împotriva luciferienilor, introd., trad. şi note de Dan Negrescu, PAIDEIA, Bucureşti, 1999, ISBN 973-9368-45-x.
Sfântul Ieronim, Pilduitoare vieţi de eremiţi, Studiu introductiv, introduceri şi traduceri de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2006.
Sfântul Ieronim, Apologie şi rânduială, studii introductive, traduceri şi note de Dan Negrescu, Paideia, Bucureşti, 2008.
Carmina Burana, traducere din latină Dan Negrescu, Paideia, 2009.
Fericitul Ieronim, Epistole, volumul I, Părinţi şi scriitori bisericeşti, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, Bucureşti, 2013, Traduceri de Dan Nicolae Negrescu,..., p. 43-50, 93-95, 156-205, 205-208, 208-210, 214-216, 260-263, 275-277, 282-285. (75p.), ISBN 978-606-8495-46-0.
Heloise și Abelard, Dincolo de epistole, introducere, traducere din limba latină și note de Dan Negrescu, Editura Universității de Vest din Timișoara, 2016, ISBN 978-973-125-511-8.
Clement Alexandrinul, Sf. Vasile cel Mare, Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Grigore Teologul Fericitul Ieronim, Fericitul Augustin, Scrieri cu tematică pedagogică, Basilica, București, 2016, trad. Dan Negrescu pp. 420-470., ISBN 978-606-29-0136-3.
Fericitul Ieronim, Epistole, Volumul al II-lea, Părinți și scriitori bisericești, Ed. BASILICA a Patriarhiei Române, București, 2018, traduceri de Dan Negrescu…, p. 146-157, 163-165, 187-192, 207-210, 258-269. (32 p.) ISBN 978-606-29-0289-6.
Publicaţii didactice
Texte latine din antichitatea creştină. Antologie de texte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1994.
Cultură şi civilizaţie latină în cuvinte, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Literatură latină. Autori creştini. Curs, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 1995.
Invariante clasice în literatura română, Curs pentru masterat, Tipografia Universităţii de Vest din Timişoara, 2008.
Beletristică
Epistolar imperial, Editura Paideia, Bucureşti, 1998.
O mitologie timişoreană - MEHALA, Editura Marineasa, Timişoara, 1998.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Editura Marineasa, Timişoara 1999.
Do ut des. Breviar despre cerşit, Editura Marineasa, Timişoara 2000.
Însemnările Sfântului Renatus, Editura Marineasa, Timişoara, 2001.
Trilogie imperială, Editura Marineasa, Timişoara, 2002 (premiul Uniunii Scriitorilor din România, filiala Timişoara, 2003).
Raport despre starea na(ra)ţiunii, Editura Marineasa, Timişoara, 2003.
Oameni, locuri, cai şi îngeri, Ediţia a II-a cu trei poveşti noi, Marineasa, 2005 (apărut 2006)
Romanul lui Constantin, Marineasa, 2005 (apărut 2006).
TABLOU cu siguranţă, Marineasa, 2007.
TABLOU CU siguranţă şi înţelesuri, Marineasa, 2009.
Mehala din ceruri. O mitologie pentru cunoscători, Marineasa, 2010.
TABLOU (dintr-o expoziţie) CU SIGURANŢĂ şi înţelesuri, Editura Universităţii de Vest din Timişoara, 2013. 350 p.
ESEU despre pledoariile patristice ale răului, Eurostampa, Timișoara, 2015. ISBN 978-606-569-959-0. 78 p. 125-474-6.
Trilogie imperială, Precuvânt de Dana Percec, ediția a II-a revizuită, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2016. ISBN 978-973-125-501-9.
MEHALA. O poveste, cu o prefață de Otilia Hedeșan, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2017, 254 p., ISBN 978-973-125-533-0.
Prezent în antologii
Timişoara între paradigmă şi parabolă, ediţie de Eleonora Pascu, Editura Excelsior, 2001, p. 124-125 (Castanii paşei).
Pagini despre Banat, coordonatori Diana Dincă, Mihai Ciucur, Editura Marineasa, 2011, p. 253-258. (Toamna paşei din Mehala).
Centurion sau sutaș (?), în volumul 100. Gânduri și ipostaze. Editura Universității de Vest, Timișoara, 2018, p. 125-131.
Prezenţe în antologii: Timişoara între paradigmă şi parabolă,Timişoara, Editura Excelsior, 2001. Premii literare: Premiul pentru proză al Filialei Timişoara a Uniunii Scriitorilor din România (2003).
