Există roluri minunate şi mari actori. Şi există utilităţi. Toţi actorii sunt egali. Dar există vedete de care ne amintim mult timp. Actori precum Homer, Platon, Alexandru cel Mare, Ginghis Han, Rembrandt, Shakespeare, Goethe, Napoleon, Chateaubriand, Tolstoi, Proust, Churchill, Stalin nu sunt uitaţi. Le avem în memorie gesturile şi replicile. Talentul şi geniul lor. Sufleorul, plasatoarea, maşinistul, decoratorul şi machieuza sunt şi ei actori. Iar publicul însuşi nu este compus decât din actori. Iar mulţimea de pe stradă, străinii în trecere, bancherii, oamenii străzii, bolnavii din spitale, militarii din cazărmi şi condamnaţii din închisorile lor – toţi actori, nimic altceva decât actori. Pictorii, sculptorii, arhitecţii, muzicienii, amanţii şi scriitorii – nişte actori. Şi cititorii actorilor. Mari sau mici, fericiţi sau nefericiţi, de geniu sau mediocri, puternici sau sărmani. Toţi nişte actori, cu rolul lor de jucat.
JEAN D’OMERSSON – Frumoasă a fost această viață. Totuși. ; editura Baroque Books and Arts, traducere din limba franceză de Eduard Florin Tudor, 2017
