„Există unii oameni
ce-ar trebui să aibă munţi
să le pstreze numele prin vremuri.
O piatră de mormînt nu e destul
de tare şi de înverzită
iar fiii se îndepărtează
ca nişte degete
cînd pumnul se deschide.
Prietenul meu drag
a trăit şi a murit în tăcere.
cu demnitate, şi nu a lăsat
cărţi, fii sau vreo femeie ca să-l plîngă.
Şi nici acesta nu-i un cînt de jale
Ci doar un nume dat acestui munte
pe care umblu,
înmiresmat, purtînd lumini şi umbre
prin ceaţa palidă a înserării.
E muntele ce va purta numele lui.”
Există unii oameni – aşa se numeşte poemul de mai sus. A fost scris de Leonard Cohen. În limba română, traducerea a fost făcută de Mircea Cărtărescu şi ea a fost publicată în secţiunea finală a unei cărţi minunate dedicate marelui artist canadian şi scrisă de Mircea Mihăieş: Viaţa, patimile şi cîntecele lui Leonard Cohen.
Într-un fel – dar iremediabil -, Leonard Cohen a murit în 10 noiembrie. În multe alte feluri, el trăieşte şi va trăi.
