Marile alegeri care ne-au dat nume

Marile alegeri ne eliberează, ne dau putere, ne ridică mintea peste restul lucrurilor şi ne aşează drepţi şi plini de curaj în faţa viitorului.
Dar azi am ajuns înconjuraţi nu de alegeri, ci de opţiuni. Cocoşaţi în faţa prezentului, am uitat complet de viitor. Dreapta / stânga, cu aromă / fără aromă. « Acceptă » sau « nu acceptă » aplicaţia.
Şi de aceea viaţa noastră devine obositoare. Pentru că am intrat într-o lume de opţiuni, şi nu mai avem acces la puterea, energia, aş putea spune doza de originalitate sălbatică şi investiţie personală a unei alegeri.
Viktor Frankl, căzut în noroi în lagărul din Dachau, atunci când a descoperit teoria sensului vieţii şi a « văzut » adică a ales că peste ani va fi un mare psihiatru, nu a făcut o opţiune pe telefon. A făcut o alegere.
Opţiunile implică faptul că se putea şi altfel, că ai ales între două lucruri deja disponibile, trebuia doar să selectezi una. Pe când alegerile nu sunt disponibile, şi nu sunt două sau trei, marile alegeri sunt întotdeauna o invenţie absolută. Chiar dacă exista ideea că « mă căsătoresc », sau nu, îmi dau demisia, sau nu, totuşi atunci când chiar mă decid e un moment unic, cu o putere ascunsă, fondatoare pentru o viaţă nouă, mai plină şi mai stabilă decât era până atunci viaţa mea.
Şi trece timpul şi uităm alegerile cele mari, ca şi momentele de aură specială care înconjoară marile alegeri.
Totuşi, printre cele mai frumoase cuvinte din lume sunt mărturiile celor care povestesc marile alegeri. „M-am simţit liber ca pasărea cerului atunci când… Am renunţat la job. Am ales să nu mă mai întorc. Am decis să lupt până la capăt, să nu mă las bătut…”
Trebuie deci să reluăm fotografiile cu locurile în care am făcut marile alegeri. Melodiile pe care le ascultam atunci. Să facem un ritual, o data pe lună, ca să ne regăsim rădăcinile din suflet. Să dăm la o parte buruienile adunate, şi să regăsim locul din noi unde viaţa era aventură, noutate, bucurie şi… plină de viitor. Regăsind marile alegeri care ne-au dat nume, ne conectăm cu viitorul, iarăşi, la fel ca în prima clipă.

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *