Dacă stilul vestimentar şi tunsoarea erau semne superficiale ale schimbării, dărâmarea „zidurilor mănăstirii“, ca să folosim o altă metaforă a lui Weber, era considerată de mulţi, printre care şi Karl Marx, un ingredient esenţial al moderniză -rii. Şi aici Atatürk a oferit un exemplu grăitor. Pornind de la afirmaţia că „ştiinţa este călăuza cea mai de încredere în viaţă“, el a creat un sistem de învăţământ secular şi a închis toate instituţiile bazate pe legea canonică musulmană.
Sub Atatürk, secularismul a devenit un nou tip de credinţă dogmatică. Reformatorii chinezi de la sfârşitul secolului al XIX-lea au dat dovadă de o credinţă asemănătoare în scientism. În plus, această credinţă raţionalistă a influenţat toate ţările organizate după o formă sau alta a socialismului de stat.
Ian Buruma, Avishai Margalit
Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului
O scurtă istorie a urii față de Vest
Traducere de Anca Bărbulescu
Humanitas, 2016
