Se spune că Occidentul a trecut printr-o revoluţie industrială care l-a îmbogăţit enorm faţă de alte părţi ale lumii, dar care, în acelaşi timp, l-a despărţit de rădăcinile sale, înfipte în societatea agrară tradiţională de pe vremuri. Industrializarea a presupus uzul constant de ştiinţă şi tehnologie, ceea ce a dus, în mod inevitabil, la secularizare, fiindcă producţia raţională într-o societate industrială a ridicat întrebări despre felul cum funcţionau lucrurile, despre cauză şi efect. Aşa a apărut ceea ce sociologul german Max Weber a numit „dezvrăjirea lumii“, adică ruperea vrăjii religiei, care înceţoşează relaţia dintre cauză şi efect. Această imagine a modernizării, în care creşterea economică se leagă de ruperea de societatea şi religia tradiţionale, i-a convins în special pe reformatorii din ţările nonoccidentale. Este adevărat că ea nu era complet greşită. Din păcate însă, concluziile la care au ajuns reformatorii i-au împins către extreme, cum se întâmplă şi acum cu adversarii lor religioşi, care în cele din urmă li s-au întors împotrivă.
Mulţi reformatori au considerat că eliberarea de constrângerile tradiţiei trebuia să fie totală. De obicei, ea începea cu un atac la adresa felului cum se îmbrăcau sau se rădeau oamenii. Petru cel Mare i-a obligat pe boieri, pe aristocraţii latifundiari,
să-şi radă bărbile. Tot el i-a pus pe preoţi să ţină predici despre virtuţile raţiunii. Dar măsurile lui nu se comparau cu cele luate de Kemal Atatürk, care a jurat în 1917 că, dacă va ajunge la putere, va schim ba viaţa socială din Turcia dintr-o lovitură. Exact asta a şi făcut, începând din 1923. El a abolit stilurile vestimentare orientale, adeseori cu semnificaţie religioasă. Femeile nu mai aveau voie să poarte văluri. Ca şi conducătorii Japoniei din era Meiji, Atatürk a încurajat organizarea de baluri grandioase şi alte forme de divertisment cu iz occidental. El credea, la fel ca japonezii, că stilul occidental era esenţial pentru transformarea ţării lui într-o naţiune modernă.
Ian Buruma, Avishai Margalit
Occidentalismul. Războiul împotriva Occidentului
O scurtă istorie a urii față de Vest
Traducere de Anca Bărbulescu
Humanitas, 2016
