VIGHI / MARINEASA: Sus numitul cu numiţii

DANIEL VIGHI & VIOREL MARINEASA

CONTINENTUL GRI

-episodul IV

Sus-numiții cu numitul

Sus-numiţii informatori (vezi numărul anterior al revistei, n.a.), pe numele de cod ‘ ‘NICOLAE BOLO­VAN”, „TRAIAN”, „DIANA POPESCU” și „OLTEANU ILIE”, după instruirea si dirijarea realizată de maiorul COŞERIU IOAN, locţiitor şef serviciu, se strecoară printre scriitorii din apartamentul lui Sorin Titel, beau, râd, bagă poante, glumesc despre ce se poate, provoacă după normative si menţionează unde trebuie, povestesc în note informative cum anume reacţionează obiectivul prin glume duşmănoase la adresa orânduirii. Spun sus-numiţii că, într-o discuţie cu Anghel Dumbrăveanu, obiectivul propune să se întârzie numărul de 1 mai 1966 pentru 10 mai şi (se) râd în grup organizat împotriva ordinii. Alteori beau acasă la obiectiv şi îşi împrumută unii altora scrierea dăunătoare regimului a numitului Boris Pasternak cu titlul Dr. Jivago. Grav! Atât de grav încât respectivele note mai că ne-am dori să le aplicăm nostalgicilor şi celor cărora le pute democraţia, să li se mai taie olecuţă din libertate cu sprijinul neprecupeţit al urmaşilor numiţilor „NICOLAE BOLOVAN”, „TRAiAn”, „DIANA POPESCU” şi „OLTEANU ILIE”. Nu ar fi deloc greu să fie găsiţi aceştia. Oriunde şi în orice regim, din oricare ţară, disponibilul de cozi de topor instrumen- talizabile poate fi dibuit.

Ne facem autocritica întrucât am suspendat articolul din numărul trecut la un loc şi într-un moment nepotrivit, respectiv la finalul capitolul II, care se referă la „motivele amănunţite ce au stat la baza preschimbării dosarului de verificare”. Normal ar fi fost să încheiem cu numitul capitol III, intitulat Propuneri, cu scurtissimul text care, ca orice sentinţă, este asemenea unui chepeng peste cel azvârlit în pivniţă: „Faţă de cele de mai sus propun preschim­barea dosarului de verificare 4955 în dosar informativ individual”. Propunătorul este maiorul COŞERIU IOAN, locţiitor şef ser­viciu. Aprobă, cu toată gravitatea gestului, Şeful Serviciului III, maiorul Bota Gheorghe. Deasupra amândurora semnează, cu părin­tească răspundere, în capul documentului intitulat (pilduitor!) Hotărâre (din 03.11.1967), colonelul Stescal Viliam, de la înălţimea Direcţiei Regionale.

Numai că lucrurile sunt mai compli­cate decât se arată la o primă privire în dosar. Bunăoară, după Hotărârea din noiembrie 1967, dăm de alta, din 20 aprilie 1966, ante­rioară celei de dinainte cu un an şi jumătate, semnată de maiorul Bota Gheorghe, de des­chidere a dosarului de verificare individuală. Aşadar, un an şi jumătate de verificare până la decizia transformării acestuia în unul in­formativ individual, nemurit sub denumirea DUI. DUI-ul lui Sorin Titel este precedat de verificarea acestuia pe baza Hotărârii de deschidere a procedurii, ce are anumite te­meiuri pe care le reproducem spre ştiinţa publicului, pentru a ajunge mai apoi la comparaţia dintre cele două, ca să putem pricepe ce anume a făcut sus-numitul ca să fie avansat de la dosar de verificare la cel de urmărire individuală, adică la nivelul DUI.

„HOTĂRÎRE, 20 aprilie 1966

De deschidere a dosarului de verificare individual asupra numitului TITEL SORIN redactor la revista „ORIZONT” Timişoara şi scriitor..

1. DATE DE IDENTIFICARE

Numitul TITEL SORIN este născut la data de 7 decembrie 1935 în comuna Marginea, raionul Făget, regiunea Banat, fiul lui IOSIF şi CORNELIA, de naţionalitate şi cetăţenie română, domiciliat în Timişoara B-dul Lenin, nr. 7, studii Facultatea de filologie, de profesie profesor de limba şi literatura română, în prezent redactor la revista „ORIZONT” din Timişoara şi scriitor, starea civilă necăsătorit, exclus UTC.

1. . CONŢINUTUL PE SCURT AL MATERIALELOR COMPROMIŢĂTOARE

Din materialele deţinute de organele noastre rezultă că numituL TITEL SORIN în calitatea sa de scriitor desfăşoară unele acţiuni duşmănoase şi dăunătoare din punct de vedere ideologic.

Astfel, din semnalările agenţilor „NICOLAE BOLOVANU”, „REMUS” precum şi unele sesizări oficiale reiese că TITEL SORIN în mai multe rînduri a făcut afirmaţii în care s-a declarat împotriva orientării literaturii şi artei de către partid, militînd pentru aşa-zisa „libertate de creaţie”, popularizează ideea excluderii tematicii sociale din literatură şi chiar a ponegrit unele opere contemporane avînd o tematică ac­tuală.

Principiile de mai sus le aplică în creaţia sa literară, ajungînd ca să aibe creaţii în care prezintă şi unele aspecte care constituie o denigrare a societăţii noastre socialiste. Asemenea aspecte – spre exemplu în care organele Sfatului Popular sînt prezentate ca nesprijinind arta – au fost scoase de la publicare cu ocazia editării unor fragmente din romanul său intitulat „NOPŢILE LUI ŞTEFAN”^[1].

Pentru motive asemănătoare a fost respinsă de la publicare schiţa satirică intitulată „CURTEA INTERIOARĂ”^[2], în care din unele replici reieşea slaba calitate a unor prestaţii efectuate de Cooperativele meşteşugăreşti, existenţa unei crize de produse l actate şi se făceau referiri l a viaţa imorală a unor artişti. Din semnalările agentului şi alte materiale mai rezultă că aceste concepţii sînt împărtăşite şi de alte elemente din anturajul lui TITEL SORIN, acestea exteriorizîndu-le fie în cadrul şedinţelor de cenaclu, al unor întîlniri ocazionale la domiciliul lui TITEL SORIN, barul de zi din str. Alba Iulia, sau î n alte locuri^[3].

Semnificativ pentru caracterul suspect al legăturilor ce le are sînt antecedentele unora din aceste elemente, cît şi poziţia lor prezentă. De exemplu, în mod frecvent TITEL SORIN este vizitat la domiciliu de numiţii T. A.. actor la Teatrul de Stat din Timişoara, semnalat cu manifestări d u ş m ‘ n o a s e şi cu intenţii de evaziune din ţară în R.F.G.; T.O.. cercetătoare la Baza Academiei semnalată cu concepţii duşmă­noase în domeniul literar; PETRUŢ FlO- RIAN condamnat în anul 1 9 5 7 pentru răspîndire de documente anonime cu conţinut duşmănos, element suspect că are scrieri proprii de sertar, că a reconstituit şi popula­rizează poezii învăţate în detenţie; C. D. cercetător la Baza Academiei, poet, semnalat de asemeni că creiează în spiritul acestor concepţii şi că ar deţine scrieri de sertar; C. R., COTOŞMAN, SAYLER pictori, adepţi ai picturii abstracte. Dintr-un mate­rial provenit din sursa T. O. reiese că scriito­rul TITEL SORIN se află fn atenţia legiona­rului condamnat ANDERCA TRAIAN^[4] sus­pect de activitate contrarevoluţionară prezentă, urmărit prin acţiune informativă de raionul de securitate Caransebeş. Legio­narul ANDERCA TRAIAN – care în activi­tatea saduşmănoasă preconizează tocmai folosirea posibilităţii ce i se oferă de a se afirma în sectorul literar – prin intervenţia numitului V. A… medic la Policlinica C .F R. din Caransebeş, domiciliat în Timişoara pe lîngă TITEL SORIN şi-a manifestat intenţia de a publica unele lucrări.

1. CATEGORIA DE EVIDENȚĂ OPERATIVĂ:

Din materialele expuse mai sus rezultă că numitul TITEL SORIN este suspect că desfăşoară activitate duşmănoasă prezentă prin faptul că răspîndeşte concepţii antipartinice în ce priveşte interpretarea fenomenului literar, are unele creaţii pe linia acestor concepţii, critică literatura contemporană cu tematică socială, prin prisma vederilor sale şi întreţine legături cu o serie de elemente dubioase ori cu vederi ostile regimului nostru. Urmează să fie trecut în evidenţa operativă ca suspect de diversiune ideologică în domeniul artei.

1. PROPUNERE DE DESCHIDERE:

În scopul verificării materialelor de pri­mă sesizare pe care le posedăm, şi a culegerii de dovezi neîndoielnice care să confirme sau să infirme aceste materiale

Propunem:

Deschiderea dosarului de verificare asu­pra numitului TITEL SORIN.

Verificarea urmează să înceapă la data de 25. IV. 1966 şi să se încheie la data de

26 X 1966.

Hotărîrea prezentă s-a redactat azi 20 aprilie 1966 în Timişoara.

Locţiitor şef de serviciu

Coşeriu Ioan

Mai jos, scris de mână: ” Să mi se pre­zinte toate materialele informative care vor fi primite în această lucrare de la agentură sau pe altă cale” ss. Indescifrabil. Secţia „C”. Înregistrat la data de 25. IV. 1966 sub nr. 4595.

[1] De fapt, microromanul Reîntoacerea posibilă (apărut în 1966). „Doi fraţi stau de vorbă într-un oraş străin şi vorbele lor duc spre alt timp şi alte destine. Trecutul face deja parte din existenţa lor. Unul dintre ei, pictor, e singuratic şi caută adevărul.” (Eugen Simion, „Prefaţă” la Opere, I, Bucureşti, 2005)

[2] Fiind un fel de ciraci ai lui Sorin Titel, ni s-a transmis şi nouă obsesia curţilor interioare. Măcinaţi de ideea „ce-au fost şi ce-au ajuns” spaţiile cu pricina, chiar am scos un volum cu acest subtitlu, în care am reunit proze ale mai multor autori timişoreni.

[3] Barul se afla cam pe locul unde este astăzi librăria Cartea de nisip. Era perioada în care liote de masculi italieni se năpustiseră asupra oraşului. Mergând acolo, noi ziceam că avem treabă cu tovarăşul Bardezi, membru marcant al Partidului Comunist Italian.

[4] Anderca era un bătrân răzvrătit (parcă a trăit şi după revoluţie), care se exprima în gura mare împotriva regimului prin di­verse „locuri publice” (grădina Cina, restaurantul Vaporul, braseria Palace, barul „TAROM”). Unii susţineau că e provocator.

Articolul a fost publicat în versiune primă în revista Orizont. Multumim autorilor pentru permisiunea de a-l reproduce.