Cărţi româneşti în exil la Freiburg

Exilul românesc poartă cu el nesansa unei popularităţi. Tinerii nu sunt deseori tentaţi să cunoască un univers gri cu o biografie îngălbenită, mai ales când lipseste o cultură a sensibilităţii în acest sens. Exilul este dovada de stăruinţă a spiritului românesc peste hotare, care indiferent de miscarea centrifugă pe care suportat-o în istorie, nu şi-a abandonat sorgintea centripetă. Dincolo de pateticul ce învaluie acest discurs al străinătăţii Freiburgul este începutul unei biblioteci românesti în spaţiul occidental. Acest început este îngropat în uitare astăzi, dar staruinţa este la fel de vie ca atunci, ca în 1949.

Mihai Neagu Basarab, directorul Bibliotecii Române din Freiburg în dialog cu Mihaela Toader.

Mihaela Toader Domnule Director Mihai Neagu Basarab ce reprezintă astăzi, în opinia dumneavoastră, Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg pentru comunitatea română din Freiburg? Dar pentru românii din ţară?
Mihai Neagu Basarab Este greu de spus ce reprezintă Biblioteca Română din Freiburg pentru comunitatea română din localitate sau din ţară, pentru că, în ultimile decenii comunităţile româneşti de oriunde sunt foarte dispersate. Numărul cititorilor, al intelectualilor autentici este în scădere din multe pricini. Pe de o parte cei care lucrează la patron sunt din ce în ce mai exploataţi iar cei cu firme mai mari sau mai mici sunt mai insistent preocupaţi să agonisească tot mai mulţi bani. În această conjunctură, avem astăzi un nucleu redus de cititori autentici, care păstrează bucuria lecturii şi ne justifică existenţa.

M.T. Cum se administrează la ora actuală această instituţie românească?

M.N.B. Administratrarea Bibliotecii Române din Freiburg este o problemă destul de complexă, pentru că, pe lângă problemele curente ale oricărei instituţii, clădirea fiind veche, din secolul al XIX –lea, necesită o serie de reparaţii neaşteptate şi care trebuiesc urgent efectuate pentru remedierea unor consecinţe neaşteptate şi care trebuiesc urgent efectuate pentru remedierea unor consecinţe ale excesului de uzură. Există cărţi şi manuscrise care se recuperează greu deoarece sunt valoroase, sau nu se pot recupera datorită neglijenţei unor citiori fără caracter.

M.T. Ce membri marcanţi ai exilului românesc aveţi în cadrul consiliului Bibliotecii? După 1989 s-au înregistrat membrii noi?

M.N.B. Între membrii Institutului Român din Freiburg au fost întotdeauna personalităţi marcante ale exilului românesc. În momentul de faţă, în afară de Preşedintele Dr. Matei Cazacu, prestigios istoric, mai activează aici, Prof. Dr. Alexandru Constantinesco, Dr. Pavel Chihaia, Prof.Dr.Alexandru Herlea, Prof. Dr. Matei Chihaia, şi, lista ar putea continua. Aproape în fiecare an am primit noi membri. În 2013 am primit 5 membri noi, în 2014 candidează, până acum, 4 personalităţi: 2 freiburghezi şi 2 münchenezi, desigur români şi germani originari din România.

M.T. Ce proiecte culturale are în acest moment Biblioteca Română din Freiburg? Dar în perspectivă?

M.N.B. Cel mai actual proiect este cel aprobat spre finanţare de către MAE-Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, „Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg”, care se va desfăşura în perioada 10-15 octombrie a.c. Ar mai fi de menţionat reapariţia, începând din acest an, a „Buletinului Bibliotecii Române din Freiburg”, serie nouă, nr. 1 (22). Penultimul număr, 21, a apărut pentru perioada 1882/1993.

M.T. Cum aţi vedea viitorul acestui patrimoniu cultural în perspectivă?

M.N.B. Sperăm să conservăm şi să îmbogăţim acest patrimoniu cultural.

M.T. Cum este percepută Biblioteca Română din Freiburg de către autorităţile germane din Freiburg?

M.N.B. Cu autorităţile germane din Freiburg relaţiile au fost întrerupte brutal, ca urmare a strădaniilor Ambasadei Române de la Köln. Am trimis câteva scrisori la primărie în ultimii ani, dar ni s-a răspuns că ar fi momentul să ne normalizăm relaţiile cu patria eliberată de comunism.

* Prezentul articol face parte din campania de promovare a proiectului “Comori ascunse la Biblioteca Română din Freiburg”.
Proiectul îşi propune să evidenţieze aportul Bibliotecii Române din Freiburg la continuitatea spaţiului cultural românesc în Occident şi să atragă atenţia publicului asupra importanţei exilului, diasporei şi căilor europenizării societăţii româneşti actuale. Coordonatorul proiectului este dr. Mihaela Toader, expert în memoria exilului românesc, împreuna cu George Stefan Năzăreanu responsabilul de grafică şi Filimon Dumitru Alexandru responsabilul de Comunicare şi PR.
Benefiaciarul acestui proiect este Institutul Român/Biblioteca Română din Freiburg, Germania http://www.rumänische-bibliothek.de/. Programul de finanţare din care face parte proiectul: „Constantin Brâncuşi” – Cultură.
Acest proiect este realizat cu sprijinul Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. http://www.dprp.gov.ro/

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *