Doru Franțescu, Policy Director at VoteWatch Europe și expertul Qvorum în afaceri europene a acceptat invitația Europunkt de a răspunde la câteva întrebări cu privire la efectele regrupării forțelor în Parlamentul European. El este de părere că noul contingent de europarlamentari va avea foarte mult de lucru în următorii ani și că avansarea partidelor extremiste reprezintă un semnal de îngrijorare pentru Europa. Pentru mai multe răspunsuri la întrebările dumneavoastră, vă invit să citiți interviul.
Mihai Delea (M.D.) Europunkt a urmărit activitatea dumneavoastră și cea a Votewatch Europe parcursul alegerilor europarlamentare. V-am urmărit, de asemenea, și în dezbaterea de pe EuroNews. Previziunile s-au adeverit și ne pare bine că avem deosebita plăcere de a vă cere părerea și în ceeea ce privește viitoare mutări politice. Cum vedeți actualul Parlament European? Poate juca, în forma curentă, un rol din ce în ce mai important în viitorul cetățenilor europeni?
Doru Franțescu (D.F.) Parlamentul European joacă deja un rol foarte important în viața cetățenilor, prin legile pe care le adoptă în fiecare lună și care influențează viața a peste 500 de milioane de cetățeni europeni. Tot PE este forul care are un cuvând greu de spus asupra mărimii și destinației fondurilor europene.
Noul contingent de europarlamentari va avea foarte mult de lucru, urmând a lua decizii importante asupra politicilor europene dintr-o varietate de domenii cheie, precum politicile agricole, economice, energetice sau normele privind libertățile civile, relația dintre cetățean și autorități, relația dintre producători și consumatori. Toate aceste chestiuni se decid la Bruxelles și este foarte important să le urmărim.
M.D. Ce părere aveți despre fenomenul Frontul Național francez, câștigătorul alegerilor europene din Franța? Este un semnal de îngrijorare pentru Europa ?
D.F. Da, semnalele date de electoratul dintr-o multitudine de state membre ale UE este acela că s-a creat o distanță mult prea mare între politicieni și cetățeni, iar această problemă trebuie adresată cât mai repede. Parlamentul European va avea în următorii 5 ani aproximativ 30% de europarlamentari care provin din partide a căror poziție față de proiectul european este una cel puțin ambivalentă, ceea ce va crea mai multă impredictibilitate în activitatea acestei instituții.
În măsura în care politicienii nu doresc ca aceste rezultate să se repete și la alegerile naționale, ei vor trebui să își revizuiască comportamentul și politicile astfel încât să prezinte credibilitate. Pe de altă parte, sunt necesare eforturi serioase de educare a electoratului din punct de vedere civic, astfel încât cetățenii să poată distinge mai ușor populismul pur, caracterizat de promisiuni goale și idei nefezabile, de proiectele cu adevărat viabile. Acestea din urmă sunt în general sunt mai greu de comunicat publicului larg datorită complexității lor. Este mult mai greu să explici publicului cum măsurile de stimulare a antreprenoriatului și disciplina bugetară pot crea creștere și locuri de muncă pe termen mediu, și mult mai ușor să dai vina pe imigranți pentru criza economică. Uniunea Europeană este văzută de astfel de partide drept un factor negativ, întrucât, prin natura sa, UE a creat condițiile liberei circulații a persoanelor, precum și a bunuruilor, serviciilor și capitalului între statele membre.
Aceste beneficii sunt vizibile la tot pasul, atunci când călătorim în străinătate, atunci când mergem la studii sau la lucru, atunci când accesăm fonduri europene sau pentru antreprenorii care derulează activități de import-export. Dar uneori aceste beneficii sunt luate de-a gata, uitându-se că ele au fost obținute cu greu, după zeci de ani de eforturi și de negocieri și că, în măsura în care forțele populiste câștigă mai mult capital politic, beneficiile Uniunii pot fi diminuate, dacă nu eliminate.
M.D. Urmează alegerea președintelui Comisiei Europene și, conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, trebuie luat în considerare rezultatul alegerilor. Care credeți că va fi următoarea conducere a Comisiei Europene?
D.F. Cel mai probabil, Președintele desemnat al Comisiei Europene va fi Jean Claude Juncker, fostul prim-ministru Luxemburghez, în virtutatea faptului că este candidatul partidului care a câștigat alegerile, respectiv Partidul Popularilor Europeni. Există unii critici ai acestui exercițiu democratic realizat de partidele europene, acela de a propune candidați la Președinție din timpul campaniei electorale. Acest mecanism face alegerile europene să semene cu cele naționale, iar Juncker este văzut ca un pro-european convins, ceea ce îl face mai greu de acceptat de către politicieni care au rezerve față de continuarea procesului de integrare economică și politică.
Cu toate acestea, forțele pro-europene, atât cele de dreapta cât și cele de stânga, par a fi ajuns la un acord în a respecta regula jocului propusă înaintea campaniei electorale, urmând ca detaliile acestuia să fie cunoscute în următoarele zile.
M.D. Prezența la vot în Europa a fost una redusă. Credeți că actualii aleși au fost numiți prin voița cetățenilor pe care îi reprezintă sau, mai degrabă, au ocupat funcțiile de europarlamentari printr-o chestiune de conjunctură și profitând de procentajul scăzut al prezenței la vot?
D.F. Prezența la vot a fost, din păcate, scăzută, în special în unele state din Est, precum Slovacia, Cehia sau Polonia. Aceasta înseamnă că procesul de comunicare a rolului jucat de Parlamentul European nu a fost unul satisfăcător. Acestea fiind zise, parlamentarii, fie ei naționali sau europeni, se aleg până la urmă prin voința cetățenilor activi, care sunt dispuși să urmeze procesul democratic și să meargă la vot.
Procesul de informare cu privire la rostul și importanța alegerilor trebuie să fie unul bi-direcțional: pe de o parte partidele, politicienii, mass media și instituțiile publice relevante au obligația și interesul să informeze, iar pe de altă parte cetățenii care vor să aibă un cuvânt de spus cu privire la direcția pe care o ia Europa sau țara lor trebuie să fie dispuși să investească puțin timp pentru a se informa corect și obiectiv, în măsura în care informația este disponibilă.
M.D. Cum vedeți problema euroscepticismului? Ar trebui să ne facem griji în privința asta? Stagnează sau credeți că este abia începutul unui fenomen de amploare?
D.F. Problema de încredere în instituțiile reprezentative, fie ele naționale sau supra-naționale, apare în general pe fondul dificultăților economice. Atâta vreme cât economia merge, cât șomajul este scăzut și oamenii trăiesc decent, desigur că există sprijin pentru proiectul politic care asigură condițiile dezvoltării, iar probleme ca imigrația sau relațiile inter-etnice sunt lăsate deoparte.
În momentul în care economia parcurge o fază mai proastă, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, desigur că oamenii încep să își piardă încrederea în instituții și devin mai tentați să sprijine politicieni care vor să reformeze sistemul, chiar dacă unele din elementele de discurs reformator sunt contra-productive în realitate, precum dezmembrarea zonei euro, reinstaurarea controalelor la granițele interne ale Uniunii, exacerbarea protecționismului economic și învinovățirea imigranților și a minorităților pentru problemele generale ale societății.
Așadar, în măsura în care Europa va depăși această criză economică, șansele sunt ca treptat euroscepticismul să își reducă din amploare. Dar aceasta se poate face numai tratând problemele structurale ale economiilor europene, care suferă actualmente de o scădere a competitivității la nivel global: aceasta este de fapt principala misiune a Parlamentului European nou ales, alături de Comisie și de celelalte instituții.
Preluare din europunkt.ro
