Pe străzile din Kiev, forţele de ordine au devenit trupe de asasini. Imaginile sunt desprinse din lungul şir de tragedii ale Europei Centrale. Confruntată cu rezistenţa propriilor cetăţeni, puterea din Ucraina doreşte să urmeze exemplul chinez şi să lase şenilele de tanc să scrie istoria tiraniei.
Dincolo de marionetele din administraţia Ianukovici, se află realitatea domnului Putin şi a Rusiei care îşi redescoperă vocaţia de opresor al naţiunilor revoltate. Discursul statului rus este unul familiar. Ca şi in 1953, în 1956 sau în 1968, mecanismul este pus în mişcare. Cei ce se opun sunt denunţaţi ca inamici ai ordinii. Ei se cer liniştiţi, împuşcaţi, călcaţi în picioare.
Străzile de la Kiev sunt decorul în care autocraţia estica reapare, spre a –şi impune dominaţia ei de plumb şi de sânge. Solidaritatea cu victimele din Ucraina este solidaritatea cu libertatea în absenţa căreia visul domnului Putin va fi un vis european. A ne opune dictaturii şi represiunii este alternativa la complicitatea laşă.
Ioan Stanomir
Ioan Stanomir este profesor la Facultatea de Știinţe
Politice a Universităţii din București. Printre volumele publicate se numără Conștiinţa
conservatoare. Preliminarii la un profil intelectual (2004), O lume dispărută. Patru istorii
personale urmate de un dialog cu H.R. Patapievici (coautor, alături de Paul Cernat, Angelo
Mitchievici și Ion Manolescu, 2004), Explorări în comunismul românesc (coautor, alături
de Paul Cernat, Angelo Mitchievici și Ion Manolescu, vol. I, II, III, 2004, 2005, 2008),
Spiritul conservator. De la Barbu Catargiu la Nicolae Iorga (2008), Despre sunete și
memorie. Fragmente de istoria ideilor (2009), Apărarea libertăţii (1938–1947) (2010),
Teodoreanu reloaded (alături de Angelo Mitchievici, 2011), Umbre pe pânza vremii.
Secvenţe de istorie intelectuală (Humanitas, 2011), Junimismul și pasiunea moderaţiei
(Humanitas, 2013), Camera obscură. Vis, imaginaţie și bandă desenată (2014), Sfinxul rus.
Idei, identităţi și obsesii (2015), Comunism Inc. (alături de Angelo Mitchievici; Humanitas,
2016), Rusia, 1917. Soarele însângerat. Autocraţie, revoluţie și totalitarism (Humanitas,
2017), La Centenar. Recitind secolul României Mari (Humanitas, 2018), Așteptând
revoluţia. Pașoptismul și vocile sale (Humanitas, 2019), R.S.R. Lecţia de învăţământ politic
(Humanitas, 2021), Mama. Un jurnal al dragostei și al despărțirii (Humanitas, 2022),
Mama. O fotografie a timpului și a iubirii (Humanitas, 2024). În 2018, a publicat la Editura
Humanitas eseul „Umbra Rusiei“, în volumul colectiv Vin rușii! 5 perspective asupra unei
vecinătăţi primejdioase, iar în 2025, la aceeași editură, eseul „2024. Fotografia României
politice“, apărut în volumul colectiv Cum a rămas România fără președinte ales. 7
răspunsuri posibile, coordonat de Cristian Preda.
