Beatificarea monseniorului Vladimir Ghika

Anul acesta, la finele lunii martie, noul Papă, Francisc, a semnat decretul prin care recunoaşte martiriul monseniorului Vladimir Ghika, slujitor al lui Dumnezeu, „preot diecezan, născut la Istanbul, la 25 decembrie 1873, şi ucis din ură faţă de credinţă la Bucureşti, la 16 mai 1954“. De fapt, a murit la închisoarea Jilava, după aproape doi ani de detenţie. Decretul papal anunţa apropiata beatificare a lui Vladimir Ghika, un prim pas către sanctificare. Până în anul 2000 l-am „cunoscut“ doar prin intermediul documentelor de arhivă. Apoi, datorită doamnei Oana Seceleanu, m-am apropiat şi mai mult de personalitatea acestui prinţ al Bisericii. Al Bisericii Catolice, dar de fapt un prinţ român. Era mult mai viu datorită surselor orale. Dl Emanuel Cosmovici m-a stimulat şi încurajat atunci să nu părăsesc preocupările pentru studiul istoriei Bisericii Catolice (de ambele rituri).

Probabil, se cuvine să reamintim un lucru: Mons. Vladimir Ghika a fost preot biritual, putea oficia în ambele rituri: latin şi bizantin. A fost foarte apropiat de comunitatea greco-catolică, mai ales de cea bucureşteană. Trebuie spus şi că Vladimir Ghika s-a convertit de la ortodoxie la catolicism, fiind dezavuat pentru acest gest în epocă (la începutul secolului XX) de personaje influente. În primii ani de după cel de-al Doilea Război Mondial pledoaria lui pentru unirea Bisericilor contrasta în mod flagrant cu planul sovietic, pus în practică în Ucraina (1946) şi în România (în 1948, prin lichidarea Bisericii Greco-Catolice, sub masca reîntregirii religioase a Bisericilor româneşti; consecinţele nefaste le putem observa şi azi). Cei interesaţi de personalitatea sa au la dispoziţie şi minunatul volum bilingv (în română şi franceză), intitulat Fratelui meu din exil. Epoca stalinistă în România în scrisorile monseniorului Vladimir Ghika, prinţ, preot, martir. O corespondenţă inedită, semnată de Vladimir Ghika şi adresată fratelui său Dimitrie, în Elveţia, în perioada 1948-1952; volum editat de Silviu Hodiş (la ed. Galaxia Gutenberg) şi realizat de Anca Berlogea (în colaborare cu: Ana Boariu, Francisca Băltăceanu, Monica Broşteanu, Emanuel şi Mihaela Cosmovici, Luc Verly, Tereza Brînduşa Palade). Sunt scrisorile unui preot care a preferat să rămână alături de comunitatea lui, ştiind că îşi riscă viaţa, deşi putea să se salveze prin plecarea în Occident. Foarte recent, chiar în acest an, a apărut la editura Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucureşti o altă carte impresionantă – Vladimir Ghika. Profesor de speranţă.

După 1989 alte câteva tentative de a-l evoca în cadru oficial, inclusiv prin expoziţii omagiale, au eşuat. S-a comis un păcat, pentru că aceste evenimente ar fi anticipat în mod fericit deznodământul din acest an. Dar dincolo de ignoranţă şi rea credinţă, în final – odată cu proclamarea Fericitului Vladimir Ghika – binele a triumfat. Solemnitatea beatificării a avut loc la 31 august a.c. în Bucureşti, la Romexpo, iar celebrarea sa a fost prezidată de Eminenţa Sa cardinalul Angelo Sodano, prefectul Congregaţiei pentru Cauzele Sfinţilor. Este un moment de bucurie nu doar pentru comunitatea catolică din ţară, ci şi pentru România în sine. Peste exact două luni, la 31 octombrie, papa Francisc a recunoscut oficial şi martiriul lui Anton Durcovici, episcop catolic de Iaşi şi administrator apostolic al Arhiepiscopiei de Bucureşti.

În acest context, dar şi la 60 de ani distanţă de la simulacrul judiciar în care a fost implicat Vladimir Ghika, revista Lapunkt.ro îi dedică Monseniorului un număr special. Cu amabila permisiune a revistei Actualitatea creştină – obţinută prin intermediul d-lui Ion Cosmovici – reproducem câteva materiale publicate imediat după celebrarea beatificării la Bucureşti şi semnate de Pr. Francisc Ungureanu, Francisca Băltăceanu şi Emanuel Cosmovici.

Pentru o Cronologie a vieţii Monseniorului –
http://www.arcb.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=2895&Itemid=420
Sursa – arcb.ro (site-ul Arhiepiscopiei romano-catolice de Bucureşti)

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *