Mergeam prin Balcic

Mergeam prin Balcic prima oară,
Sub nori scânteia sură marea,
Din pomi cădeau salbe de aur,
Pe stânci fulgerau cormoranii.

Ce nou îmi părea peisajul
Pe care-l ştiam din tablouri!
Prin aerul rece trecuse
Un stol de poeme uitate.

Ah, umbra bunicilor…paşii,
Dulceaţa-nseratelor vremuri,
Bătaia în poartă şi casa
Deschisă ca scoicile goale…

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *