S-a spus ca Alice Steriade-Voinescu a fost cea mai inteligenta femeie pe care a dat-o Romania. E posibil, desi sunt rezervat cind vine vorba de clasamente de acest tip. Voluminosul Jurnal (Bucuresti: Albatros, 1997; 881 pp.; ed. M.A. Murnu) arata o deosebita cultura, sensibilitate remarcabila, o minte lucida si ascutita, […]
Solidaritatea intelectuală este liantul care dă demnităţii noastre un sens. Reacţia Editurii “ Polirom” este un semn al acestei energii pe care ne bazăm viitorul. Recentele atacuri ale premierului Romaniei indreptate impotriva unor intelectuali de frunte ai tarii nu pot decit sa consterneze si sa ne ingrijoreze in acelasi timp. […]
La douăzeci şi patru de ani de la adoptarea ei în martie 1990, “Proclamaţia de la Timişoara” rămâne, în pofida uitării programate şi a vulgarităţii care se întinde peste România ca o pecingine, unul dintre acele texte care onorează vocaţia libertăţii şi defineşte,vibrant şi vizionar, mesajul pe care decembrie 1989 […]
Evenimentul trebuie salutat ca unul cu totul remarcabil: editura Humanitas a publicat o noua editie a lucrarii clasice “Originile totalitarismului” de Hannah Arendt. Cartea, splendid tradusa de Ion Dur si Mircea Ivanescu, a aparut in colectia “Istorie contemporana” pe care o coordonez impreuna cu istoricul Cristian Vasile. Este o lucrare […]
Sunt zile în care se întrupează teribila încercare a unui timp istoric, zile care se cer amintite de vreme ce fără memoria lor riscăm să confundăm acest prezent etern al mocirlei şi ezitărilor cu viitorul pe care am putea să îl clădim, în libertate. 6 februarie 1953, ziua morţii lui […]
Adevăratul optimism nu se poate întemeia, niciodată, pe orbire. El nu este şi nu poate fi expresia stupidă a unei voinţe de a ignora răul care se adună în jurul nostru, copleşindu-ne cu miasma sa otrăvitoare. El nu poate fi o prelungire a laşităţii, impingându-ne la abdicare, tăcere şi conformism […]
Prea adesea suntem tentaţi să credem că destinul intelectualului autohton stă, inevitabil, sub semnul teribil al compromisului, turpitudinii şi indecenţei. Prea adesea ni se spune că Opera, invariabil ortografiată cu majusculă, este alibiul ce scuză cedările morale şi alianţa cu demonii istoriei. Prea adesea ni se explică, pe un ton […]
1937 15 februarie Iar au trecut lucruri mari peste mine. Despărţirea de Stello, la început din convingerea că trebuie făcută. Am înţeles că sunt lucruri care nu se rezolvă de la sine, ci numai cu violenţă, deci nu ar fi fost expresia sinceră a fiinţei mele. Ar fi fost placajul […]
1955 10 mai Dragoste, am ajuns o mare leneşă la scris. Din ziua de 4 mai, când am predat traducerea, îmi tot propun să scriu şi nu izbutesc! Evenimentul de seamă – moartea lui George Enescu; mi se pare fals să scriu „moartea”, îl simt mai viu ca oricând, liber, […]
13 mai Am o poftă mare să lucrez, să scriu, dacă n-aş fi mereu întreruptă. Moartea lui G. Enescu m-a întristat foarte. Şi totuşi îl simt prezent. Toate cuvântările, articolele îl evocă mai mult sau mai puţin. Pot spune cinstit că din cele citite şi ascultate cea care mi s-a […]
