Ca marea
Suntem ca niciodată împreună, Nu ne putem vedea și nici atinge, Însă suntem vegheați de- același suflet Care ne-a luat cu sine de pe drumuri. Pe când plutim în liniștea cea lină, Descătușați de doruri și de gânduri, Auzi venind un vuiet dinăuntru? E Dumnezeu ce crește-n noi ca marea…








