Ar trebui să ne amintim, în aprilie, de moartea Monicăi Lovinescu. S-a produs la Paris, în primăvara lui 2008, la numai doi ani după cea a soțului, Virgil Ierunca. Cei doi au alcătuit cel mai renumit cuplu de intelectuali al României post-belice, cu cât mai departe de țară, cu atât […]
În 1999 Editura Nemira arăta publicului românesc o latură mai puţin cunoscută a savantului Ioan Petru Culianu. După ce se traduseseră lucrările sale de referinţă în domeniul istoriei religiilor (Eros şi magie în Renaştere, Gnozele dualiste ale Occidentului, Experienţe ale extazului), apăreau atunci textele gazetăreşti şi câteva interviuri ale discipolului […]
Unul dintre lucrurile pe care modernitatea ultimă le-a evacuat din comportamentul cultural al omului e încrederea în simbolurile religioase, în puterea lor întemeietoare. Golite de semnificaţii, denunţate ca idoli sau reduse la o simplă prezenţă decorativă, simbolurile sacre au devenit simple obiecte, uneori artistice, alteori istorice, dar în fine, obiecte, […]
Generalități Trecuţi din istorie în poveştile despre ei, piraţii au devenit postum ceea ce sunt astăzi, eroi picareşti ai unor odisei navale pline de aventuri, ţesute colorat în buna tradiţie epică occidentală, astfel încât să ocolească prin expresie ilegalitatea şi violenţa acţiunilor. Poveştile cu şi despre piraţi au colectat, în […]
Occident Creat de jurnalişti şi scriitori englezi la sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX (George Powell, John Fiske, Philip Gosse), termenul de „Golden Age of Piracy” („epocă de aur a pirateriei”) includea a doua jumătate a sec. XVII, cu bucanierii şi corsarii care s-au împotrivit Spaniei şi musulmanilor, plus […]
King Schultz (Christoph Waltz): – What is everybody staring at us? Django (Jamie Foxx): – They´ve never seen a negro on a horse before! (Quentin Tarantino, Django unchained, 2012) După filme care au avut nevoie de intersecțiile violențelor urbane post-moderne (Reservoir Dogs, Pulp fiction), de poezia crudă […]
După Defekt (Brumar, 2011), o reflecție epică plurivocală la mentalitatea românească de totdeauna și la alunecările ei comportamentale post-decembriste, Florin Irimia confirmă promițătorul debut ficțional. O fereastră întunecată (Polirom, 2012) pare să aibă același areal de investigație ca romanul anterior, dovedind un fel de program narativ, de saga socio-politică. […]
Cunoscut mai ales prin Jurnalul fericirii, N. Steinhardt îmi pare incomplet aşezat în cultura română, tipologic vorbind. Putem, încă, să ne întrebăm, în cazul operei sale, care e genul proxim și care e diferența specifică. Dacă luăm în seamă şi ambiguitatea inedită a destinului său, observăm ușor că Steinhardt şi-a […]
După o modernitate care a păstrat poziţia „clasică” a centrului iradiant, post-modernitatea a modificat raporturile dintre cultura de centru şi cea de margine în favoarea ultimei. Nici numai capitala, nici numai marile voci critice, nici numai depozitarea istorică într-un anume canon nu mai dau acum valoarea unui nume sau a […]
Fără vreun fior mistic, istorismul modern s-a îndreptat mult spre filosofia hermeneutică, rediscutând rolul narațiunilor ”adevărate” (adică povestirea evenimentelor trecute și recunoscute ca reale) din unghiul subiectivismului celui care povestește. Orice narațiune istorică (a spus-o Paul Ricoeur) se înscrie în paradigma generală a povestirii: e în primul rând o creație […]
