Mircea Eliade i-a fost lui Ioan Petru Culianu un model, se știe.Și cred că cel mai important aspect pe care l-a avut destinul cultural al lui Ioan Petru Culianu a fost relaţia cu Mircea Eliade. Această relaţie, cel puţin în punctul ei generator, poartă adânc pecetea unui raport maestru-discipol, aşa […]
Cow-boy-ul în alb, cu mască neagră, călare pe calul argintiu, care știe să mânuiască abil cele două Colturi de la centură și împarte cu ele dreptatea, de la nivelul personal la cel federal, e cel mai emblematic mit al old wild west-ului american. Variante ale ”rangerului singuratic” (traducerea obișnuită din […]
În slavă, raj desemna locul fericit în care merg după moarte cei ce au respectat morala religioasă, cei mântuiţi. Termenul trece şi la noi (având acelaşi tip de creştinism ca şi slavii), cu aceeaşi semnificaţie. E vorba, până la urmă, de lumea de dincolo, deşi aceasta nu e neapărat una […]
Mai întâi a fost un șoc radiofonic personal. Mă obișnuisem, de ani de zile, în fiecare duminică, la douăsprezece, să ascult pe Radio Cultural, emisiunea doamnei Teodora Stanciu și a domnului Constantin-Cristian Bleotu. Era susținută alternativ, în mod diferit (difereau selecțiile autorilor, ale ”vocilor”, mai precis, difereau intensitățile polemice și […]
Am intrat de ceva timp în secolul XXI. Ce-ar mai fi de spus acum? Ne mai şochează ceva? Mai putem distinge în jurul nostru forme rigide şi clar delimitate? Mai poate schimba vreun text sau oricare altă „urmă” umană modul nostru de-a vedea lumea? Dar mai există o perspectivă unitară […]
Modernismul e plasabil de către specialiştii în istoria paradigmelor de gândire în variate perioade. Filosofic vorbind, modernitatea debuteaza cu revoluţia copernicană (sec. al XV-lea) sau cu raţionalismul descartian (sec. al XVII-lea) şi se complică prin nihilismul de tip Nietzsche (sec. al XIX-lea). În literatură, modernitatea se deschide cu anticlasicismul romantic […]
Gândirea modernă, determinată de hermeneutica relativistă şi mai ales de abordarea concurenţială a paradigmelor teoretice, a privit mitul ca pe orice altă filosofemă umană. El nu mai reprezintă o etapă depăşită a minţii umane, ci o perspectivă strict contextualizată asupra lumii, cu aceeaşi echivalenţă epistemologică precum oricare altă concepţie. Dincolo […]
În Biserica Ortodoxă, liturghia e considerată cea mai importantă slujbă publică. În dimensiunea ei mistică, ea e o repetare a Cinei de Taină din joia prinderii lui Iisus (cu evenimentul central al transformării pâinii şi a vinului în Trup şi Sânge, aşa cum însuşi Iisus l-a întemeiat în faţa ucenicilor), […]
De obicei, denumim „lectură” parcurgerea unui text aparţinând culturii umaniste sau a unei cărţi de un anumit gen literar (poliţistă, aventură, dragoste etc.). Cunoaştem cu toţii încă din şcoală „listele de lecturi”, adică suma minimală a cărţilor de literatură pe un an de studiu. Mai târziu, ca studenţi, cercetători sau […]
Arta nu este deloc o valoare absolut autonomă, cum susţin cei mai mulţi esteticieni. Mai bine-zis, este doar dintr-un punct de vedere ultramodern autonomă şi antipragmatică, pentru că valoarea artistică include, diacronic, şi categorii de valori aparent extraestetice. Autonomizarea artei este un proces care survine târziu, după Renaştere, iar modernitatea, […]
