TRANSATLANTIC. Mark Strand – Oră

Mark Strand

Oră

 

Ora suplimentară redată eternității

Ora câștigată călătorind către vest

Ora imperiului imaginar

Ora cea mai adâncă a celei mai întunecate mări

Ora vinovată înainte de catastrofă

Ora pentru a ajunge de aici până acolo

Ora năprasnică a cunoașterii morții

Ora când luna se întunecă

Ora care traversează gândul ca umbra unui nor

Ora albastră care se odihnește pe acoperișul casei

Ora care este mama minutelor și bunica secundelor

Ora tumefiată a durerii, destul, destul

Ora în care șoarecii aleargă prin pereți

Ora de bronz a vremii electrice

Ora închisă a marelui moment al călugăriței

Colierul de ore pe care îl poartă văduva

Orele inerte ale unei nopți în Nome

Sunetul orelor în respirația plantelor

Ora centrală care există independentă de tine

Ora în care universul începe să moară

Ora halucinatorie care dăinuie pentru totdeauna

Ora excesului care este egală cu două de autoexaminare

Ora care a fulgerat pe piele

Ora cântecului de la sfârșit

Ora singurătății fără tristețe

Ora când luna strălucește pe trupul ei

 

Mark Strand (1934 –2014), poet, eseist și traducător american, născut în provincia canadiană Insula Prince Edward, unul dintre cei mai cunoscuți și apreciați poeți ai generației sale, laureat al premiului Pulizer pentru Poezie cu volumul Blizzard of One (1998). În 1990 Librăria Congresului American l-a numit Poet Laureat al Statelor Unite.  „Collected Poems”, ultimul său volum, apărut în 2014, a fost nominalizatat pentru premiul Nation Book Award pentru Poezie.  A fost Profesor la Universitatea Columbia – catedra de engleză- și, de asemenea, a predat la alte facultăți și colegii din Statele Unite. Dintre volumele publicate amintim:  Sleeping with One Eye Open (1964), Reasons for Moving (1968), The Story of Our Lives (1973), Elegy for My Father (1978), Dark Harbor (1993), Almost Invisible (2012).

 

 

Mark Strand

Hour

The extra hour given back to eternity
The hour gained by travelling west
The hour of the imagined empire
The deepest hour of the darkest sea
The guilty hour that precedes catastrophe
The hour that it takes to go from here to there
The haunted hour of the knowledge of death
The hour in which the moon darkens
The hour that moves through the mind like cloud shadow
The blue hour that rests on the roof of the house
The hour that is the mother of minutes and grandmother of seconds
The swollen hour of pain, enough, enough
The hour when mice run in the walls
The bronze hour of electrical weather
The cloistered hour of the nun’s great moment
The necklace of hours the widow wears
The numbing hours of a night in Nome
The sound of hours in the breathing of plants
The central hour that exists without you
The hour in which the universe begins to die
The hallucinatory hour that hangs forever
The hour of excess that equals two of self-examination
The hour that flashed on the skin
The hour of final music
The hour of painless solitude
The hour of moonlight upon her body

 

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *